Elvetia, stat federal Constitutia din 1848 reprezinta rezultatul compromisului dintre radicali si liberali: ea instituie un stat federal, permitand cantoanelor o larga autonomie. Puterea legislativa federala apartine Consiliului National, ales de poporul elvetian si Consiliului Statelor, compus
`Statul burgund` Filip cel Indraznet, cel de-al al patrulea fiu al regelui Frantei, Ioan al II-lea cel Bun, devine in 1364 duce de Burgundia. Prin intermediul sotiei sale, el obtine in 1384 Flandra, Artois si Franche-Comte. Este interesat, de asemenea, de tinuturile vecine Flandrei, detinute de
Provinciile unite Desi Starile Generale, formate din reprezentantii Starilor provinciale, sunt organismul suprem al republicii, doua forte vor domina efectiv viata politica a Provinciilor Unite:- marea burghezie comerciala (`regentii`), atotputernica in Olanda - de departe cea mai bogata
La sfarsitul anilor 1820, catolicii si liberalii din sud se unesc (`unionismul`) pentru a revendica adoptarea reformelor: sentimentul national belgian se cristalizeaza prin opozitie fata de olandezi. Revolutia izbucneste la Bruxelles in august 1830. Imediat canalizata de burghezie, ea rezista in
Wilhelm I abdica in 1840 Ii urmeaza la tron fiul sau care, in 1848, se multumeste sa dea tarii o Constitutie parlamentara. Olanda evolueza de atunci catre democratie, cel putin in stilul ei propriu. In cursul anilor 1880, in fapt, Abraham Kuyper intemeiaza o puternica miscare populara
In perioada Imperiului Roman de Apus si a Evului Mediu, marea a invadat zonele aflate in spatele actualelor Insule Frisone; ea a ajuns sa comunice cu Lacul Flevo si a format Zuiderzee; de asemenea a creat un arhipelag in Zeelanda. Lucrarile de desecare si recucerirea progresiva au inceput in
In 1839, marea majoritate a luxemburghe-zilor a dorit sa ramana in cadrul familiar reprezentat de fostele Tari de Jos sudice, altfel spus, de Belgia. Marele Ducat le parea prea redus si putin viabil. Problema economica este transata din 1842: Luxemburg, membru al Confederatiei germane, intra in
Din punct de vedere lingvistic, istoria celor doua mari insule se reduce, incepand din Evul Mediu, la o rezistenta mai mult sau mai putin curajoasa a graiurilor celtice in fata englezei. Astazi, doar 1,1% din populatia arhipelagului are ca limba materna o limba celtica. Galezii, irlandezii si
In 1066, Wilhelm al Normandiei (Cuceritorul) ajunge in fruntea regatului intemeiat de Alfred, ramanand in acelasi timp unul dintre marii nobili ai Frantei. In istoria Angliei medievale, aceasta situatie a impus ulterior trei directii principale:- o preocupare constanta fata de chestiunile
Succesele si infrangerile lui Eduard al III-lea Eduard al III-lea mosteneste contenciosul cu Franta in privinta Guyennei, posesiune a regilor Angliei pe care Capetienii urmaresc sa o recupereze. In conflictul care se anunta, el se poate bizui pe sentimentul antifrancez aparut in Anglia in secolul
