In perioada Imperiului Roman de Apus si a Evului Mediu, marea a invadat zonele aflate in spatele actualelor Insule Frisone; ea a ajuns sa comunice cu Lacul Flevo si a format Zuiderzee; de asemenea a creat un arhipelag in Zeelanda. Lucrarile de desecare si recucerirea progresiva au inceput in secolul al XII-lea continuand si in zilele noastre. Spiritul comunitar pe care acestea il implica marcheaza profund mentalitatea olandeza. Dupa 1798, lucrarile sunt conduse de Waterstaat, institutie a statului. Decizia desecarii partiale a zonei Zuiderzee dateaza din 1918. Planul necesita construirea unui dig (Afsluitdijk, terminat in 1932), in spatele caruia se afla un lac cu apa dulce (Ijsselmeer). Sunt succesiv smulse apei polderele din Wieringermeer (1930), din nord-est (1942), din Flevolandul rasaritean (1957) si din Flevolandul meridional (1967), ceea ce reprezinta 5% din suprafata actuala a tarii. Ultimele trei formeaza din 1986 provincia Flevoland.
Frisonii
Popor germanic, frisonii ocupa in epoca romana intregul litoral de la gurile raului Escaut pana in Iutlanda. Activitatea lor principala era comertul maritim. In secolul al VIII-lea, sunt evanghelizati de catre misionari veniti din Anglia, in timp ce francii ii supun ocupatiei lor militare. Comertul maritim frison atinge apogeul in epoca lui Carol cel Mare, dupa care Marea Nordului intra sub hegemonia vikingilor.
Frisonii, ale caror pamanturi se afla sub amenintarea permanenta a marii, sunt si tarani experti in constructia digurilor si in lucrari de desecare. In secolele XIXII, atunci cand se intemeiaza principatele feudale, ei isi pastreaza traditiile si formeaza mici `republici taranesti`.
Frisonii in Olanda
Frisonii din extremitatea vestica, separati de ceilalti prin deschiderea zonei Zuiderzee, sunt incetul cu incetul asimilati de populatiile (olandeze) vecine. Si totusi, cel care fondeaza in 1075 prima dinastie a contilor Olandei este un frison. De cealalta parte a Zuiderzee, in actuala provincie Friesland, frisonii continua sa formeze un ansamblu compact, care opune rezistenta ducilor Burgundiei. Carol Quintul ii supune in cursul anilor 1520. Friesland devine una dintre Provinciile Unite, singura ale carei Stari Generale sunt alese de proprietarii de pamanturi.
In zilele noastre, 300 000 de persoane (jumatate din populatia provinciei, oficial bilingva) vorbeste frisona, introdusa in mod obligatoriu in scoli din 1973.
Frisonii in Germania
La est de gura Weserului se intinde Frieslanda orientala. Ridicata la rangul de comitat al imperiului in secolul al XV-lea, ea trece prin mostenire in stapanirea Prusiei in 1744, apoi Hanovrei, in 1815, ea insasi anexata de Prusia in 1866. Astazi face parte din landul Saxonia Inferioara.
Din Frieslanda orientala pana in Holstein, frisonii au fost asimilati, incepand din secolul al XVI-lea, de populatiile din interior, vorbitoare ale dialectului saxon inferior. O comunitate redusa, de doua mii de persoane, se pastreaza la vest de Oldenburg (Saterland).
In Frieslanda septentrionala (Litoralul vestic al Schleswigului si insulele invecinate), circa 20 000 de persoane mai vorbesc inca o varianta a frisonei, distincta de cea in uz in Frieslanda olandeza. Landul Schleswig-Holstein contribuie la sustinerea apararii culturii lor.
Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft
