In Francia rasariteana, dinastia carolingiana se stinge in 911. Dar, in fata amenintarii maghiare, unitatea trebuie mentinuta, sub autoritatea unei capetenii puternice: acest rol va fi indeplinit de ducele Saxoniei, Henric Pasararul, ales ca rege in 919. Fiul sau, Otto, ii urmeaza la tron in 936.
Hegemonia franceza Dupa Habsburgii austrieci in 1648, este randul Habsburgilor spanioli sa se incline in 1659. Cu pretul unor razboaie interminabile, regele Frantei, Ludovic al XIV-lea (1661-1715) consolideaza si mareste frontierele de nord si de est ale regatului, in special in defavoarea
Expansiunea frantei revolutionare Revolutia care izbucneste in Franta in 1789 duce intr-un rastimp de trei ani la prabusirea monarhiei. Dupa ce tin piept prusacilor (Batalia de la Valmy, 1792), armatele revolutionare franceze trec la ofensiva in 1794. Tarile de Jos austriece, apoi malul stang al
Chiar fara a analiza cauzele Primului Razboi Mondial, se poate observa ca intarirea nationalismului, promovata chiar de politica de stat, a contribuit din plin la izbucnirea conflictului. In mod paradoxal, Marele Razboi, la randul sau, le-a consolidat, prin asa-numita `solidaritate a transeelor`.
Nasterea Uniunii Europene Intemeierea Beneluxului incepand din 1944 a deschis calea. Imboldul decisiv a rezultat din planul prezentat in mai 1950 de Robert Schuman (ministrul francez de externe) si inspirat de Jean Monnet. Acest plan prinde viata in anul urmator prin infiintarea unei Comunitati
Roma a fost cea dintai care, in secolul al II-lea i.Hr., a unificat peninsula si Campia Padului intr-un singur ansamblu politic. Ideea ca spatiul italic formeaza un tot unitar s-a mentinut ulterior. Doar ideea, caci, in practica, unitatea, intrerupta in secolul al VI-lea, a mai prins forma abia
Frederic, tanarul fiu al imparatului Henric al VI-lea (mort in 1197), domneste in mod efectiv asupra Siciliei incepand din 1208. El devine imparatul Frederic al II-lea in 1211. O data cu domnia sa se deschide al treilea episod al luptei dintre papalitate si imperiu. Italia se imparte intre guelfi
Razboaiele pentru suprematia asupra Italiei. Regele Frantei, Carol al VIII-lea, reaprinde faclia angevinilor: in urma unei campanii militare in Italia se incoroneaza rege al Neapolelui in 1495. O coalitie (Ferdinand de Aragon, Maximilian de Habsburg, papa, Venetia, ducele Milanului) il determina
Razboiul pentru succesiunea la tronul spaniei. Cu putin inainte de a muri, in 1700, regele Spaniei, Carol al II-lea, desemneaza ca succesor la tron pe unul dintre nepotii lui Ludovic al XIV-lea, Filip de Anjou (Filip al V-lea al Spaniei), inaintea arhiducelui Carol de Habsburg, cel de-al doilea
Bonaparte preia comanda armatei din Italia in martie 1796, ii indeparteaza pe austrieci si ii infrange pe sarzi, care accepta in aprilie armistitiul de la Cherasco. Ocupa Milanul in mai, apoi Modena, Bologna si Romagna. In octombrie, la Reggio, se naste Republica cispadana, iar la Milano, in luna
