Vizigotii abandoneaza arianismul spre sfarsitul anilor 580. Ei cuceresc regatul suebilor si ii inlatura pe bizantini, care sunt expulzati in 616; ajung sa domine astfel intreaga peninsula, cu exceptia Tarii bascilor. Francii, care au supus in 534 regatul burgund, sunt condusi de dinastia Merovingienilor (care se trage de la Meroveu, bunicul prezumtiv al lui Clovis). Acestia isi impart si refac regatul in cadrul succesiunii la tron. La inceputul secolului al VII-lea, Roma declanseaza procesul de crestinare a anglo-saxonilor.

Expansiunea islamului

In jurul anilor 630640, arabii devin stapanii Orientului Apropiat si ai Egiptului. Acestia se asaza apoi de-a lungul tarmului sudic al Mediteranei, ajungand la Tanger in 708. Cu sprijinul a numerosi berberi convertiti la islamism, ei strabat Stramtoarea Gibraltar in 711, ii infrang pe vizigoti si, in cativa ani, ajung sa-si impuna controlul asupra intregii peninsule, cu exceptia limitei muntoase din zona septentrionala. Lanseaza raiduri asupra regatului franc pana la infrangerea lor severa in fata lui Carol Martel, la Poitiers, in 732, dupa care se repliaza in Spania. In 756, Abd al-Rahman, un print al dinastiei arabe omeiade, isi impune autoritatea si intemeiaza emiratul de Cordoba.

Imperiul carolingian

Dupa caderea vizigotilor, regatul franc ramane singura putere crestina apuseana. Centrul sau de gravitate se situeaza intre Rin si Sena. Pepinizii, originari de pe valea Meusei, se inscriu pe linia descendentilor acelor `majordomi ai palatului` care de la inceputul secolului al VIII-lea exercita in realitate puterea: Pepin de Herstal, Carol Martel, Pepin cel Scurt. Acesta din urma il inlatura pe ultimul rege al dinastiei merovingiene si se incoroneaza ca rege al francilor in 751. (Noua dinastie cea carolingiana isi trage numele de la Carol cel Mare.) La fel cum au facut-o si merovingienii, Pepin isi imparte regatul intre cei doi fii, Carol cel Mare si Carloman (care va muri in 771).

Carol cel Mare domneste singur intre 771 si 814. El este in primul rand o capetenie razboinica: cucereste regatul lombard in 774, intreprinde expeditii dincolo de Pirinei, unde intemeiaza marca Spaniei; anexeaza Bavaria, apoi ii infrange pentru totdeauna pe avari; ii supune pe saxoni, in urma unor campanii deosebit de violente. Incoronarea de catre papa a lui Carol cel Mare ca imparat la Roma in 800 pare, in schimb, oarecum neasteptata (Carol cel Mare se autointitula `rege al francilor... conducand Imperiul Roman`). In orice caz, Imperiul si Biserica se sprijina reciproc, ceea ce incurajeaza `renasterea carolingiana` (preocupata de calitatea latinei scrise).

Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft