Imperiul roman in ajunul invaziilor
Intre secolele I si al IV-lea, frontierele Imperiului Roman suferisera doar modificari minore. Decizia lui Constantin (306~337) de a intemeia o `a doua Roma` a consacrat scindarea imperiului in doua parti (de Apus si de Rasarit). Convertirea lui Constantin la crestinism a asigurat, pe de alta parte, hegemonia noii religii.
Limba intregului imperiu era latina, dar, de cateva secole, putea fi deosebita latina literara (denumita mai tarziu `clasica`) de latina vulgara. Limba scrisa, limba de stat, cea dintai devine, in plus, in secolul al IV~lea, limba Bisericii. Limba vorbita, cea de-a doua s-a raspandit in tot Imperiul de Apus (dar nu si in cel de Rasarit, unde limba greaca este dominanta). Gradul de latinizare a populatiilor este diferit de la un tinut la altul. Ridicat in Italia si peste tot in orase, el se pastreaza superficial in zonele in care accesul este dificil sau in cele periferice, precum Tara bascilor sau Britania (Marea Britanie), aceasta din urma ramasa inca majoritar celtica. Atat timp cat imperiul supravietuieste, variantele regionale ale latinei vulgare nu sunt foarte diferentiate: schimburile de orice gen asigura pastrarea unei limbi uzuale, inteleasa peste tot.
Aceasta situatie nu se va mai mentine dupa prabusirea imperiului. Invaziile Dincolo de Rin si de Dunare se afirma germanii, impartiti in triburi si catalogati drept `barbari` de catre romani. Cu pretul unui efort militar mereu crescand, acestia din urma reusesc, in general, sa-i tina la distanta. Cei mai turbulenti, in vest, sunt francii si alamanii. Altii s-au indreptat catre est: vizigotii spre campiile de la Dunarea de Jos; ostrogotii catre nordul Marii Negre.
Pe la anul 370, hunii, conglomerat de populatii turco-mongole, ii imping catre vest pe ostrogoti si vizigoti, care cer adapost romanilor, instalandu-se pe malul drept al Dunarii. Invazia hunilor determina accentuarea presiunii germanilor asupra imperiului. In 406, suebii si vandalii traverseaza Rinul inghetat si navalesc in Galia. Evenimentul este insotit de rasturnari importante. Francii, burgunzii si alamanii se stabilesc pe malul stang al Rinului. Legiunile din Britania parasesc Canalul Manecii astfel incat lipsita de trupele sale, insula iese rapid si definitiv din cadrul imperiului. Suebii si vandalii care se indreapta spre Spania impart tara in mai multe regate.
Vizigotii, respinsi din Balcani de catre romanii imperiului de Rasarit, patrund in Italia iar apoi, intrati in serviciul romanilor, se lanseaza in recucerirea Spaniei, masacreaza o parte a vandalilor si ii imping pe suebi catre vestul peninsulei. Ca rasplata pentru eforturile lor, romanii le atribuie Aquitania in 417.
Ulterior, situatia se stabilizeaza intr-o oarecare masura. Francii (in Belgia), burgunzii (in regiunea lacului Leman), la fel ca si vizigotii si suebii, se instaleaza in interiorul imperiului, avand statutul de `federati` (barbari inzestrati cu un anumit teritoriu in schimbul serviciului militar) dar fiind, practic, independenti. In 428, vandalii incep cucerirea provinciei romane Africa. Hunii, foarte amenintatori, sub conducerea lui Attila, patrund in Galia in 451, dar sunt respinsi de o coalitie formata din romani si germani. Doi ani mai tarziu, Attila se stinge din viata, iar imperiul sau se prabuseste.
Caderea Romei
`Federatii` isi extind teritoriile in dauna a ceea ce a mai ramas din imperiu. Vizigotii, in perioada anilor 460~470, cuceresc Spania, cu exceptia unui mic regat sueb si a Tarii bascilor. Vandalii ocupa Sardinia, Corsica si Insulele Baleare. La Ravenna (capitala Imperiului Roman de Apus de la inceputul secolului al V~lea), germanicul Odoacru (general in armata romana) il inlatura pe ultimul imparat si domneste din acel moment asupra Italiei.
In final, francii comandati de Clovis il inving la Soissons, in 486, pe generalul galo~roman Siagrius care controla inca Bazinul parizian. Acesta a insemnat sfarsitul Imperiului Roman de Apus, imperiu care nu isi va mai reveni niciodata. In est, Imperiu Bizantin va avea insa pentru alte cateva secole un rol dominant in istorie.
Alte articole legate de acest subiect:
Regatele barbare dupa caderea Romei
Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft
