8/8958
label Diverse autorenew 2025-10-24, 11:59






Masiva, Peninsula Iberica se desfasoara in jurul unui platou, in multe privinte `continental`, Meseta. Rolurile jucate de platou si, respectiv, de regiunile litorale au variat de la o epoca la alta. Romanii, care au denumit-o Peninsula Hispania, o abordeaza de pe mare, spre est si spre sud, unde isi ridica propriile asezari. Vizigotii, sositi pe calea uscatului, o transforma intr-un regat unificat si puternic, avand drept nucleu Meseta. Arabii, veniti de pe mare ca si romanii, isi concentreaza, la randul lor, atentia spre sud si spre est.




In ajunul invaziilor germanice, populatia peninsulei este in mare parte romanizata si crestinata, cu exceptia regiunilor muntoase din nord, unde asturienii, cantabrezii si bascii nu au fost catusi de putin afectati de cucerirea romana. Printre invadatorii de la inceputul secolului al V-lea se numara suebii si vandalii. Vizigotii patrund, la randul lor, in Spania in 414, ii alunga pe vandali (care trec in Africa de Nord in 429) si pe suebi (care se retrag in vestul peninsulei), apoi se instaleaza, in 417, in Aquitania. Totusi, vizigotii nu pierd din vedere Peninsula Iberica, pe care o cuceresc in 454. Nu vor scapa, in scurt timp, cuceririi lor, decat suebii, refugiati in nord-vest si bascii. In 507, Clovis, regele francilor, ii infrange pe vizigoti si ocupa Aquitania.
Vizigotii se stabilesc, in marea lor majoritate, in partea central-nordica a Mesetei. Incepand din 554, capitala lor este la Toledo. In 586 anexeaza regatul suebilor. In aceeasi perioada, monarhia vizigota trece de la arianism la catolicism. Regele se sprijina de atunci pe ajutorul Bisericii: `concilii` (adunari episcopale), reunite la initiativa sa, reglementeaza viata religioasa si politica a regatului. In secolul al VII-lea introducerea unei legislatii unice marcheaza fuziunea aristocratiei vizigote cu cea de origine romana. Gotica se estompeaza treptat in fata graiului romanic.
In definitiv, regatul vizigot va lasa amintirea unei triple legitimitati: politica (mostenitor al romanilor), religioasa, teritoriala (la scara intregii peninsule in ansamblul ei). Cu toate acestea, rapida sa prabusire in fata arabilor arata ca unificarea intreprinsa de vizigoti a ramas fragila.

Al-andalus
In 711, cel mai probabil la chemarea principilor vizigoti aflati in conflict cu regele lor, capetenia berbera Tarik ibn Ziyad strabate Stramtoarea Gibraltar, zdrobeste armata vizigota, cucereste Toledo si proclama aici suveranitatea califului omeiad al Damascului. In cativa ani, musulmanii preiau sub controlul lor intreaga peninsula, cu exceptia zonelor muntoase din nord.
Repartizarea teritoriului intre clanurile arabe si berbere starneste conflicte, ca si interventia noilor contingente arabe venite din Siria.

In conditiile inlaturarii si masacrarii Omeiazilor in 750, un supravietuitor, Abd al-Rahman, ajunge in Spania si reuseste sa se proclame emir in 756. Se naste astfel dinastia Omeiazilor din Cordoba (capitala acestora), care pune bazele unui stat centralizat, numit al-Andalus. In 929, Abd al-Rahman al II-lea isi va lua titlul de calif.

Musulmanii se instaleaza cu precadere in trei regiuni: Andaluzia, regiunea Valenciei si Valea Ebrului, unde introduc tehnici de irigatii originare din Orientul Mijlociu. Crestinii (si evreii) au statutul de dhimmi (`protejati`). In secolele al IX-lea si al X-lea, presiunile autoritatilor determina numeroase convertiri: convertitii - muwalladun (`adoptati`) - devin majoritari mai ales in sud si est. Cei care raman crestini sunt cunoscuti sub numele de mozarabi. In general, utilizarea limbii arabe progreseaza constant, inclusiv in randul crestinilor.

Insa conflictele se mentin sau incep sa se arate: intre arabi si berberi, intre musulmanii nativi si cei convertiti etc. Califatul pierde controlul asupra intregii situatii si dispare in 1038. Ii urmeaza o multitudine de mici regate numite de taifas (`partide` sau `factiuni`) care nu vor putea opune o forta destul de puternica regatelor crestine din nord.

Alte articole legate de acest subiect:
Reconquista

Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft.