Regii catolici
Isabella, sora geamana a regelui Henric al IV-lea, mort in 1474, obtine tronul Castiliei. Ea s-a casatorit in 1469 cu Ferdinand, mostenitorul coroanei Aragonului. Din 1475, Isabella ii atribuie acestuia intreaga putere in Castilia. Devenit rege al Aragonului in 1479, Ferdinand da dispozitii asemanatoare in favoarea Isabellei. Cuplul Regilor Catolici domneste astfel unit asupra intregului teritoriu.
Daca fiecare parte componenta (Castilia, Aragon, Catalonia, Valencia, Sardinia, Sicilia...) isi mentine institutiile, Regii Catolici isi impun, in schimb, cu hotarare, atributiile monarhice: rezulta de aici o anume hegemonie a Castiliei, componenta cea mai intinsa si cea mai populata.
In 1492, la capatul unui razboi de zece ani, castilienii anexeaza emiratul Granadei, pe care Reconquista l-a ocolit. Musulmanilor le sunt acordate garantii, care insa nu vor fi respectate.
Epoca inchizitiei
Regii Catolici obtin din partea papei, in 1478, autorizatia de a intemeia o Inchizitie de Stat, indreptata impotriva acelor conversos banuiti a fi ramas fideli, in secret, iudaismului, dar aceasta institutie se va transforma intr-un sistem al delatiunii. Conversos devin obiectul unei represiuni violente. In ceea ce ii priveste pe evreii neconvertiti, acestia sunt obligati sa aleaga intre botez si exil. Majoritatea se vor refugia in Navarra (de unde, sub presiunea Castiliei, vor fi expulzati in 1498), in Portugalia, in Africa de Nord si Imperiul Otoman.
In 1502, musulmanii din Castilia (incluzand aici si Granada) sunt nevoiti, la randul lor, sa se converteasca sau sa plece. Majoritatea va alege prima solutie (vor fi numiti `morisci`), altii ajung in Africa de Nord. Masuri asemanatoare vor fi luate in Aragon in 1526. Totusi, moriscii vor ramane atasati traditiilor islamice si limbii arabe, pe care Carol Quintul incearca sa o interzica. Inchizitia isi concentreaza atentia asupra lor. In 1568, moriscii din Granada se revolta: acest moment este urmat de deportari masive in centrul peninsulei. In 1609-1614, in cele din urma, cea mai mare parte dintre ei (in jur de 300 000 de persoane) vor fi expulzati in afara Spaniei. Cei mai multi se vor instala in Africa de Nord.
Expansiunea peste mari
Descoperirea Americii este rezultatul unei `lovituri de poker`, deoarece Isabella i-a aprobat lui Columb misiunea in ciuda argumentelor viclene utilizate de portughezi. Columb ramane incredintat ca a ajuns aproape de Japonia (Cipangu), dar altii vor demonstra ca este vorba de un nou continent. Oricum, incepand din 1494, Castilia si-a asigurat suveranitatea asupra tuturor teritoriilor ce urmau a fi descoperite in aceasta zona (cu exceptia Braziliei). Cucerirea Mexicului (Noua Spanie) dateaza din jurul anilor 1520, cea a Perlui (Noua Castilie) si a Columbiei (Noua Granada) din anii 1530. Expeditiile plecate din Mexic ocupa Filipine in jurul anului 1560. Intr-o jumatate de secol Castilia se transforma, astfel, intr-o mare putere.
De asemenea, ea a reusit sa puna piciorul in Africa de Nord: in 1497 ocupa Melilla (posesiune spaniola si astazi), iar in 1509 Oranul (pierdut in 1791).
Carol Quintul si Filip al II-lea
Ioana, fiica Isabellei (decedata in 1504) si a lui Ferdinand (mort in 1516), s-a casatorit in 1496 cu Filip cel Frumos, fiul lui Maximilian de Habsburg (imparat intre 1493 si 1519) si al Mariei de Burgundia. Dupa moartea lui Filip cel Frumos, survenita in 1506, fiul sau, Carol de Habsburg, va mosteni coroana Aragonului, in 1516... si se va proclama in acelasi timp rege al Castiliei (Carol I). Dupa decesul lui Maximilian, el devine si imparat, sub numele de Carol Quintul. De Spania nu se va interesa decat foarte rar. In 1555-1556 abdica din fruntea Tarilor de Jos si a Spaniei in favoarea fiului sau Filip, iar din fruntea Sfantului Imperiu in favoarea fratelui sau, Ferdinand, apoi se retrage in Estremadura unde se stinge din viata in anul 1558.
In afara Spaniei si a coloniilor acesteia, Filip al II-lea domneste asupra unei mari parti a Italiei (Sardinia, Sicilia si Neapole, Milanul cucerit de Carol Quintul) dar si asupra mostenirii Casei de Burgundia (Franche-Comt, Tarile de Jos).
In 1508 le adauga Portugalia. Suveranul cel mai puternic al Europei, Filip - spaniol inainte de toate -, isi conduce posesiunile intr-o maniera autoritara si, in plus, se considera bratul inarmat al catolicismului. Aceasta nu-l impiedica insa sa esueze in fata Angliei (infrangerea Marii Armada in 1588) si in Provinciile Unite, care isi castiga independenta. De la sfarsitul domniei sale (Filip se stinge din viata in 1598) spaniolii simt inceputul decaderii.
Perioada esecurilor
Dupa domnia lui Filip al II-lea, puterea revine favoritilor regali (validos). Olivares, valido intre 1621 si 1643, implica Spania in Razboiul de 30 de ani, respinge reinnoirea armistitiului cu Provinciile Unite, intra in conflict cu Franta... Cauta, de asemenea, sa intareasca unitatea peninsulei impunand regatelor din afara Castiliei o contributie mai mare la efortul de razboi. Aragonul si Valencia se supun, dar Catalonia se razvrateste, iar Portugalia recurge la secesiune (in 1640). In 1641, catalanii fac apel la regele Frantei Ludovic al XIII-lea. Barcelona se preda, in 1650, abia dupa ce primeste din partea regelui Spaniei promisiunea respectarii libertatilor catalane. Franta pastreaza totusi, prin Pacea din Pirinei (1659), o parte a Cataloniei: Roussillon si jumatate din Cerdagne.
In 1648, Spania a recunoscut independenta Provinciilor Unite. Ceea ce ii ramane din mostenirea burgunda va fi ulterior ciuntit de Franta: Artois in 1659, Franche-Comte in 1678, parti din Flandra si Hainaut...
Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft
