Egalitatea dintre sexe a facut ca numeroase femei sa ajunga sefi de companii sau de colective mai mici. In Suedia, de exemplu, aceasta egalitate este vazuta ca o cale catre o societate mai buna. Cercetatorii suedezi insa, sunt de parere ca egalitatea dintre femei si barbati are afecte si asupra sanatatii reprezentantilor ambelor sexe. Si asta, tinand cont de faptul ca Suedia este una dintre putinele tari in care diferentele sociale dintre femei si barbati sunt nesemnificative.
Rezultatele studiului publicat in revista "Social Science and Medicine" au indicat o legatura puternica intre egalitatea intre sexe, starile de sanatate proasta si numarul de cazuri de afectiuni inregistrate, atat in randul barbatilor, cat si in cel al femeilor.
Cei care au realizat testul au utilizat noua indicatori ai egalitatii intre sexe in sectoarele privat si public: de la proportia dintre barbati si femei in posturi de conducere pana la venitul mediu. Indicatorii de sanatate erau legati de speranta de viata, infirmitati si absentele de la serviciu din cauza unor boli.
Resursele financiare egale au fost asociate cu o stare a sanatatii mai proasta. Egalitatea in ceea ce priveste numarul de sefi a fost asociata cu o speranta de viata scazuta. Realizatorii studiului cred ca o posibila explicatie pentru aceasta asociere ar fi ca sanatatea barbatilor este influentata negativ de pierderea privilegiilor, alta data exlusiv masculine.
Sanatatea femeilor ar putea fi influentata negativ de faptul ca acestea au oportunitati mai mari de a manifesta un comportament riscant, ca rezultat al unui venit mai mare, dar si de faptul ca acestea efectueaza un numar mai mare de ore de munca suplimentare. Ca sa nu mai punem la socoteala, orele pe care le acorda femeia acasa treburilor gospodaresti sau educatiei copiilor. Asadar, rezultatele au fost considerate alarmante de catre cei care militeaza pentru sanse egale intre cele doua sexe.
Indiferent de sexul sefului, orice conducator este supus unui stres, egal proportionat cu raspunderile si riscurile profesionale asumate. Iar stresul provoaca la randul sau diferite afectiuni cardiovasculare, care incep sa se intilneasca tot mai des la persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 40 de ani. Un alt factor favorizant pentru bolile de inima este sedentarismul, care se manifesta la 60% din populatia activa a tarilor europene.
Fumatul, care produce afectiuni fatale ale plamanilor, duce si la alterarea concentratiei de colesterol din sange si favorizeaza bolile de inima la varste tinere. Dar, cele mai frecvente afectiuni cardiace sunt hipertensiunea arteriala si cardiopatia ischemica. Ultima duce la complicatii precum infarctul de miocard cu alterarea muschiului cardiac.
Cornel Berman, redactia strictmasculin.ro
