Coptul - Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. La tarani, sa coace sambata. Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga.
Corcesti
Un om samana grau si tot una zicea; "Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!", si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit.
Era des ca peria si inverzit. El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus. Merge sa-l secere, il imblateste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa. Apoi ia pasca, o razima in pantece si taie. Cutitul, fiind ascutit, a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: "Oi, de-amu nu te-oi mai manca!"
Cuciur-Mic
Prin satele din jurul Cernautului, pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste "nafora", ca si prescurea pe care savarseste preotul sfanta jertfa la liturghie.
In Camina, spun ca din nafora de la Pasti, din crucea pastei, a facut Dumnezeu in sambata Pastelor, atunci cand sa coace pasca, toate florile, toate semintele cate sunt, toate panele. A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit.
Tot aice, straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor, caci zic ca sa fac mai frumoase.
Ca sa ai canepa frumoasa, cand faci focul de pasca, sa pui sa stea samanta pe cuptor.
Mihalcea
Nafora se face cu cea mai mare curatenie. In Rosa, femeiele, pentru a face pasca, se grijesc, se spala pe cap, se piaptana, imbraca camese si straie curate, bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit.
Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat , in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita, umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua. Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou, impodobindu-se apoi cu strafide, din care se fac diferite flori.
Pasca ce se face cu cas, de Ispas, sau de Sf. Gheorghe, or Duminica Mare, sa impodobeste cu frunze de leustean. Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit, atat in Moldova, cat si in Bucovina, se face o cruce de aluat in mijloc, impletit ca si cununa, pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. Cand pun in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe truspatru paretii, si apoi la gura cuptorului, zicand:
Cruce-n casa, Cruce-n masa, Cruce-n truspatru Cornuri de casa.
(in Scheia adaog:)
Dumnezeu cu noi la masa,
Maica Precista la fereasta.
Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte - daca are omul, de nu, il face si pe apa - sa pun multe oua, zahar si unt. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua, o parte de unt si faina cat cuprind acestea; cu lapte numai se plamadeste. Apoi sa adauge: zahar, rom, scortisoara si coaja de lamaie.
La cozonacii ce sa fac acuma, sa da la o chila de faina, 30 oua si 1/4 litru unt topit - albusul se bate, dar nu sa pune tot, il potrivesti ca si celelalte. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat, pusa in lung, capetele de la margina, sa intind ca sa fie subtiri, iar mijlocul sa lasa mare ca o pine, apoi, sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul, se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc. Frumuseta cozonacului este a fi inalt, crescut si, inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului, atunci cucoana e mestera.
La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut. Din acelasi aluat sa fac "ciurecurele" umplute cu mac si "mazurca" umpluta cu dulcet. Apoi, de Pasti, sa mai fac "lucumuri", "posmagi", "bezele" si altele.
In Rosa, cozonaci se numesc niste colaci cu doua randuri de impletituri, una deasupra alteia si formati ca o semiluna, iar cei impletiti ca in Moldova se numesc "culuci."
La tarani, se face numai pasca cateva cuptoare, sa aiba pe tot timpul sarbatorilor, cozonaci nu se fac.
Cand se pun pascele in cuptor, cei de casa minesc fiecare cate o pasca pentru sine, ba si pentru cineva din streini, care nu se afla de fata; si a carui pasca iese frumoasa, aceluia ii va merge bine, cu noroc; care insa va fi smintita cumva, acela trebuie sa patasca ceva peste an.
Bahrinesti
Cand faci de Pasti pasca, cel dintai aluat ce-1 iai sa faci o pasca pentru vaci, s-o sfintesti si sa le dai tot anul simbata dimineata cite o bucatica din ea, ca nu le strica nimene si au frupt mult.
Mihalcea
Cand faci nafora de Pasti, cea dintai pascuta s-o faci pentru "friguri" si s-o dai la un sarac de pomana, ca n-ai friguri peste an.
Idem
Cand faci pasca de Pasti, sa iai o bucatica din aluatul cel dintai si sa faci o franzola mica; o pui cea intai in cuptor si o scoti intai. E buna sa o sfintesti si sa o maninci, sa fii cea intai si asa iubita, dorita si cinstita, cum e in ziua ceea pasca. De vrai, o mananci cu acel ce-ti e drag si e tare bine.
Cuciur-Mic
Cand se face pasca, apa cea dintai, ce se spala pe mani, dupa ce o framanta, se sfinteste de Pasti si se spala fetele. Cum apuca oamenii repede pasca si fug acasa, asa s-o apuce pe fata flecaii la joc si cum fiecare isi iubeste trupul sau, asa s-o iubeasca lumea sau cutare pe dansa. Cu apa aceea se spala in septe sambete, pana a nu rasari soarele, si o arunca pe iarba sau pe flori, ca sa fie ca florile; nu unde se imbla sau in glod, sa fie ca glodul!
Ecaterina Pantea, Mihalcea
In Ardeal, pasca de Pasti nu se face. Aice, preotul da la biserica niste bucatele de pane taiate, pe care le face preuteasa, si merg cu niste ulcute (ulcele) in care preotul li da vin.
Citeste mai multe pe www.crestinortodox.ro
Sarbatoarea Pastelui - Datinile si credintele poporului roman
