Regatele `barbare`
Dupa caderea Imperiului Roman de Apus germanii ajung sa se infrunte apoi in mod direct. Imperiul Roman de Rasarit ii convinge pe ostrogoti sa se indrepte spre Italia. Sub conducerea lui Teodoric acestia reusesc sa o cucereasca intre 489 si 493 si il asasineaza pe Odoacru. La randul sau, Clovis ii supune pe alamani si ii zdrobeste in 507 pe vizigotii care sunt constransi sa se refugieze dincolo de Pirinei.
In regatele astfel constituite, germanii, detinatorii puterii, sunt pretutindeni in minoritate. Cu toate ca alcatuiesc o aristocratie razboinica (si in curand funciara), avand propriile sale legi, ei pastreaza, in general, modul de functionare al societatii romane. Aceasta nu impiedica insa ca la sfarsitul acelei pax romana, incetinirea schimburilor, declinul oraselor sa determine un proces treptat de decadere.
Biserica a jucat un rol important in supravietuirea traditiei romane. Organizarea sa in dioceze si provincii ecleziastice imita impartirea administrativa imperiala. Ea pastreaza (atat cat poate...) folosirea latinei literare. Pana nu de mult oficiala, aceasta se straduieste sa se mentina la fel, sau, daca nu, macar sa redevina ce a fost. Incurajandu-l pe Clovis sa se boteze in 496, arhiepiscopul de Reims ii integreaza pe franci normei general acceptate si asigura astfel coabitarea acestora cu galo-romanii. Biserica se confrunta, totodata, cu dificultati - cel putin in secolul al VI-lea -, fiind nevoita sa faca fata ereziei ariene. Inainte de a se stabili in Imperiul Roman de Apus, vandalii, vizigotii si ostrogotii erau deja crestini. Dar, fiind convertiti in perioada in care stationasera in zona Dunarii, de catre misionari acuzati mai tarziu de erezie (arianismul nega esenta divina a lui Hristos), ei isi pastrau inca aceasta credinta.
In Britania (Marea Britanie), anglo-saxonii, infiltrati incepand din secolul al IV-lea, se comporta de acum inainte ca niste cuceritori. Pagani veniti pe calea marii de pe litoralul Germaniei, ei distrug societatea romano-celtica si imping crestinismul catre vest.
Imperiul roman de rasarit
Imparatul Iustinian (527~565) organizeaza recucerirea, cel putin partiala, a Imperiului Roman de Apus. Regatul vandal cade in 533, urmat de Sicilia. Dar, ostrogotii rezista cu incapatanare si nu vor putea fi invinsi decat la capatul unui lung razboi (`razboiul gotic`), in 553. In acelasi timp, romanii de Rasarit (care incep sa fie denumiti bizantini) ocupa sudul Spaniei. Succesele lui Iustinian sunt totusi umbrite: razboiul gotic a dus la devastarea Italiei.
Un nou val de popoare ale stepei, avarii, se arata insa, amenintator. Sub presiunea acestora, lombarzii (germanici necrestinati) parasesc Pannonia si invadeaza, intre 568 si 569, Campia Padului.
Ei nu reusesc, insa, sa cucereasca decat o parte a Italiei, bizantinii pastrand o serie de enclave (Ravenna, Roma, Neapole...), extremitatea sudica a peninsulei, Sicilia si Sardinia. Cu oarecare succes, avarii ataca chiar Imperiul Roman de Rasarit. Ei vor fi scosi din lupta abia in 791 (de catre franci). Atacurile lor violente au favorizat, totodata, expansiunea slavilor in Balcani.
Alte articole legate de acest subiect:
Caderea Imperiului Roman
Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft
