Credinta ca pe luna exista fiinte inteligente s-a consolidat in asa fel incat in secolul al XIX-lea, cotidianul american "The New York Sun" si-a permis sa lanseze o farsa de mari proportii. Redactorul cotidianului, scriitorul englez Richard Adams Locke, care publicase mai multe povestiri stiintifico-fantastice pe tema existentei vietii in Univers, a profitat de plecare in expeditie tiintifica a astronomului John Herschel, a inventat o poveste cu iz de reportaj de la fata locului, relatand " ce vedea prin telescop astronomul Hershel". Primul episod a aparut la 25 august 1835.
Urmatoarele episoade descriind viata - plante, animale si vietati inteligente asemanatoare omului, dar cu aripi au starnit un interes atat de puternic incat nici darea in vileag a farsei nu a izbutit sa stinga valva. Dimpotriva, s-a considerat ca incetarea aparitiei a fost determinata de interventia autoritatilor interesate in a ascunde adevarul.
Un succes deosebit a dobandit H. G. Welles in care descrie invazia martienilor pe Pamant(1898).Cat priveste panica provocata, cateva decenii mai tarziu prin dramatizarea cartii facuta de Orson Welles si transmisa sub forma de relatare de la fata locului, de catre postul de radio New York, trebuie aratat ca a afost o necesara actiune de informare pentru potolirea populatiei care credea ca trupele martiene se apropie de metropola spre a ao distruge cu razele mortii.
Lista volumelor cu aceasta seducatooare tema este nesfarsita : oameni superbi pe Venus, consacrati iubirii(doar erau pe planeta zeiteiamorului), fiinte condamnate sa sufere vesnic de caldura pe Mercur, sau altele sa stea mereu zgribulite pe Saturn. Fantezia o lua razna!
Mai practic filozoful Immanuel Kant cerea savantilor sa intreprinda ceva pentru a intra in legatura cu fiintele inteligente de pe alte planete, iar matematicianul Carl Friederich Gauss propunea, in acelasi scop, sa se traseze intr-o zona desertica un triunghi echilateral cu laturile de 16 km, spre a atrage atentia altor lumi civilizate ca pamantenii cunosc geometria.
Acum cand noi stim extrem de multe despre Univers, datorita mijloacelor moderne de investigatie cosmica, suntem totusi chinuiti de aceeasi intrebare: cum am putea intra in legatura cu eventualele fiinte inteligente din spatiul nemarginit al cerului
Sigur au fost construite uriase radiotelescoape in speranta ca acestea ar putea capta, intre altele, semnale adresate noua din Cosmos. Se cauta cu ajutorul sondelor spatiale, orice urma de viata prezenta pe planetele sistemului nostru solar. Au fost expediate in infinitul cosmic mesaje ale umanitatii catre alte lumi.
Toate aceaste eforturi au acelasi scop:depistarea inteligentei in afara Terrei.
Ioana Domnica, Editor Askmen.ro
