Din cele mai vechi timpuri, lumea e dornica sa se bucure de placerile vietii. E de la sine inteles ca bucuriile sunt mai usor de primit decat necazurile. Dar cum si necazurile, deceptiile si grijile fac parte din viata, trebuie sa stim sa le acceptam.
Oricine se poate confrunta cu un divort, cu pierderea unei fiinte dragi, cu necazuri in familie sau cu griji financiare. Unii le accepta, altii, nu. Multi dintre acestia din urma, desi vor sa slabeasca si sa ramana slabi, au tendinta de a manca in loc sa si infrunte problemele.
Nu trebuie ca, in fata problemelor vietii, sa faci precum strutul, sa bagi capul in nisip pana trece furtuna. Cum spunea si Hans Selye: `Daca esti convins ca vei castiga lupta, bate te pana la sfarsit, dar, daca stii de la inceput ca e pierduta, abandoneaz-o.` Nu e nimic degradant in a fugi cand nu mai e nimic de facut. Henri Laborit a elogiat acest lucru.
O problema, oricare ar fi ea, este intotdeauna o sursa de insatisfactie, de tensiune, de neliniste si chiar de teama. Asadar, cand ne confruntam cu una, trebuie sa epuizam toate resursele pe care le avem spre a o rezolva. Fugind din fata unei probleme fara a o analiza sau fara a va replia toate fortele pentru a o infrunta, veti da dovada de slabiciune si, eventual, de neasumarea responsabilitatii.
Cand apare o problema, trebuie sa o examinam cu atentie, pe toate fetele, pentru a o putea rezolva. Nu este nici necesar, nici urgent sa gasim imediat o solutie. Simpla posibilitate de a intrevedea doua sau trei solutii, chiar si pe termen mai lung, este de ajuns pentru a diminua stresul si tensiunea. Asa suntem mai putin tentati sa compensam prin mancare.
Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft
Nu aplicati metoda strutului
