Meloterapia nu este o descoperire a secolului XX, cum ar fi unii tentati sa creada. Inca din antichitate, aceasta era folosita pentru incurajarea barbatilor care plecau la razboi dar si pentru relaxare, meditatii, stress, nevroze, sau afectiuni cardiace. Tendintele ascunse ale individului spre agresivitate, astmul sau problemele de alimentatie, sunt alte afectiuni in care meloterapia da rezultate.

Organismul reactioneaza la muzica si la elementele ei - ritm, dinamica, melodie - inca din a 16-cea saptamana de viata intrauterina. Tensiunea, pulsul, respiratia sau sensibilitatea la durere sunt influentate de ritm sau de anumite lungimi de unda. Testele din ultimele decenii au aratat ca nivelul hormonilor stresului, adrenalina si cortizolul, pot scadea cu 20% cu ajutorul unei muzici romantice sau cerebrale.

Studiile de psihologie efectuate in diverse laboratoare de cercetare au permis elaborarea unui set minim de recomandari muzicale utile in melotarapie.

- pentru calmarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian si orchestra de Beethoven si Uvertura operei Parsifal de Wagner
- pentru destindere psihica si relaxare: Sonata pentru flaut, alto si harpa si Clar de luna de Debussy, Nocturnele lui Chopin si Apocalipsa animalelor de Vanghelis
- pentru combaterea oboselii si surmenajului: Poemul simfonic Vltva de Smetana si Dimineata, de Grieg
- pentru tratarea starilor depresive: Carnavalul de Dvorak
- pentru calmarea starilor de agitatie: Oda bucuriei de Beethoven si Corul pelerinilor de Wagner
- pentru tratarea nevrozei astenice si a tulburarilor vegetative: Mica serenada si Simfonia nr. 41 de Mozart
- pentru calmarea marilor suferinte care apar in urma unor intamplari tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak si Patetica de Ceaikovski

Pitagora a descris pentru prima data legatura dinte notele muzicale, numere si influenta planetelor, asupra omului. Psihanaliza moderna a descoperit ca repetivitatea armoniilor sonore duce la modificari ale constiintei. Este vorba in special de muzica pura, armonioasa, elevata. O muzica zgomotoasa, gen rock, metal sau jazz, induce chiar stari negative, depresie si angoasa, pentru ca rezoneaza cu energii de joasa frecventa.

Amerindienii aveau asa numitele dansuri sfinte, cu ajutorul carora vindecau bolnavii prin modulatii melodice repetate. La triburile africane, vracii vindecau de asemenea in ritmul magic al tobelor. In Tibet, sunetele scoase de clopote, mici trompete ori tobe speciale, erau folosite pentru vindecarea migrenelor, a bolilor psihice ori dezechilibrelor metabolice.

Cercetarile din ultimul secol au stabilit un set de recomandari medicale pentru folosirea notelor muzicale, in functie de fregventa si vibratia fiecareia.

DO - este folosita in circulatie proasta, anemie, afectiuni ale sangelui, paralizie, dificultati de urinare, melancolie, umflarea gleznelor, racirea picioarelor. Guverneaza colonul, gatul, genunchii si nasul.
RE - este folosita in astm, bronsita, guta, pietre la vezica biliara, obezitate, purificarea toxinelor, letargie si apatie. Guverneaza sanii, organele sexuale, perineul picioarele si limba.
MI - este folosit in constipatie, indigestie, flatulenta, afectiuni ale ficatului, gastrointestinale, tuse, dureri de cap, piele, apatie, plictiseala. Guverneaza capul, ochii, plexul solar, zona ombilicala.
FA - este folosita in guturai, alergii, raceli, traume, socuri, colici, epuizare, ulcere, iritabilitate, tensiune marita, piele uscata. Guverneaza rinichii, glandele suprarenale, umerii, pieptul, colonul si gambele.
SOL - este folosit in laringita, amigdalita, inflamatii ale gatului, afectiuni oculare, boli de piele, mancarimi, voma, spasme musculare, dureri menstruale, febra, stimuleaza centrul atentiei si calmul. Guverneaza saliva, parul, si sistemul reproducator.
LA - este folosita in toate afectiunile nervoase, convulsii, oboseli, dereglari ale echilibrului, sangerari, dificultati respiratorii, umflaturi, paralizie, pecingine, actioneaza pe osul sacru la baza coloanei.
SI - este folosita in intreg corpul dar cu deosebire in dezechilibrul glandelor, nevralgii, deficiente imunitare, metabolismul vitaminelor ori dereglari nervoase.

Un cercetator din Marea Britanie, Peter Sleight - Universitatea Oxford - a ajuns la concluzia ca o muzica ce are un tempo usor poate regla respiratia, facand plamanii sa functioneze mai bine, controland bataile inimii cu ajutorul sunetelor. In timp ce un tempo rapid si ritmurile simple cresc presiunea sangelui si bataile inimii, muzica lenta, in special cea indiana, scade ritmul cardiac. Concluzia e ca nu orice muzica preferata este recomandata in reglarea ritmului cardiac, a respiratiei sau a circulatiei.

Cornelia Dimofte, Redactia Askmen.ro