Notatiile din jurnal ale lui Sorin Stoica acopera anul 2005, cel de dinaintea mortii sale, avind astfel o incarcatura afectiva deosebita, dincolo de talentul de povestitor evident pe tot parcursul lecturii. Scris intr-o forma interactiva, de corespondenta cu un grup de prieteni, jurnalul releva starile autorului, bolnav si asediat permanent, nu si explicit, de constientizarea posibilitatii disparitiei sale.

Latura tragica, pe care cititorul, cu toate datele biografice cunoscute, nu o poate ocoli, este insa contrabalansata de povestile cuprinse aici, de observatiile marunte cu privire la viata din satul in care autorul s-a vazut izolat de boala, de sentimentul prieteniei, mereu prezent, de referirile la spatiul literar contemporan. Jurnalul lui Sorin Stoica capata astfel si calitatea de martor al lumii actuale, un martor foarte acid pe alocuri si, nu in mai mica masura, spectaculos.

Sorin Stoica (27 iulie 1978-6 ianuarie 2006) a fost unul dintre cei mai apreciati tineri prozatori din ultimul deceniu. A absolvit in 2000 Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Bucuresti. A fost preparator asociat la catedra de Antropologie Culturala a Facultatii de Jurnalism. A colaborat cu proza si publicistica la numeroase reviste, printre care: Vatra, Dilema Veche, Deci, Formula As, Ultimul Atu, Cultura. A fost semnatarul rubricii "Liberul arbitru" din saptaminalul Suplimentul de cultura.

Volume publicate: Povestiri cu injuraturi, 2000; Dincolo de frontiere, 2002; Povestiri mici si mijlocii, proza scurta (in colab.), 2004; Cartea cu euri, proza scurta (in colab.), 2005. A fost coordonator, alaturi de Zoltan Rostas, al volumelor: Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale, 2003, si Televizorul in micul infern, volum de etnografie mass-media, 2005. La Editura Polirom a mai publicat, in 2004, romanul O limba comuna.

Editura Polirom
Colectie: Ego-grafii