Infectarea cu virusul HIV este una dintre cele mai tragice consecinte ale sexului neprotejat. Etapele imbolnavirii evolueaza in functie de reactia individuala a victimei, influentata de capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu virusul, virulenta acestuia si faza in care se incepe tratamentul de oprire a manifestarii bolii propriu-zise, numite SIDA.
Cu toate ca informarea privind pericolul infectarii cu virusul HIV este foarte activa de cateva decenii incoace, tinerii, in special, tind sa subestimeze riscul de a contacta boala in urma partidelor de sex fara protectie. Realitatea cruda este ca, in absenta unui tratament, SIDA incepe sa isi arate simptomele in aproximativ 5-10 ani. Iata care sunt stadiile standard ale evolutiei infectarii dupa ce virusul patrunde in organismul sanatos:
Sindromul acut HIV
Acest stadiu se dezvolta la aproximativ 2-6 saptamani de la infectare si se manifesta sub forma unei raceli obisnuite. Apare o temperatura corporala crescuta, o inflamatie la glandelor limfatice si a gatului, eruptii cutanate cu lichid, dureri musculare si articulare, diaree si dureri de cap. Aceste simptome pot aparea partial, in functie de rezistenta organismului, insa sunt deseori ignorate si confundate cu ale afectiuni comune.
Faza asimptomatica
Urmeaza o faza asimptomatica a infectarii cu HIV, cand persoana in cauza arata si se simte bine, dar poate transmite cu usurinta virusul. In prezent, perioada de incubare fara simptome se poate extinde pana la 10 ani in zonele globale dezvoltate, timp in care sistemul de aparare al organismului se deterioreaza treptat.
Faza simptomatica timpurie
La 2-10 ani de la patrunderea virusului in organism, pacientii incep sa resimta primele semne de colaps fiziologic, precum: oboseala cronica, febra moderata constanta, dureri de cap, transpiratii nocturne abundente, diaree recurenta, pierderea apetitului si scaderea in greutate.
Faza simptomatica progresiva
In acest stadiu, imunitatea se prabuseste cu rapiditate, iar bolnavul devine susceptibil infectiilor diverse, inclusiv tulburarilor neurologice grave. Dementa SIDA afecteaza functiile principale ale creierului (memoria, gandirea, orientarea, intelegerea si discernamantul) si se alatura celorlalte afectiuni fizice.
Ultima faza SIDA
In ultima faza, bolnavul poate dezvolta lipoame cerebrale, toxoplasmoza creierlui, meningita sau alte boli foarte grave, care conduc la cedarea unui organ vital. HIV este, de regula, un mediator intre viata si moarte.
