Flash-uri cu fobiile societatii moderne si o trecere in revista a stadiului de depravarea umana pana la pierderea totala a identitatii. Acesta este romanul ¬Hotii de frumusete¬ al lui Pascal Bruckner.
Un roman cu trairi intense si autentice, raportate la fiecare individ si bine ancorate in realitatea sociala cu cerintele sale aspre si pline de cinism. Desfasurat pe doua planuri, care se intrepatrund pentru a genera o stare de tensiune mai intensa, cele ale ascultatorului si povestitorului.
Surprizator este cum de fiecare data Pascal Bruckner reuseste sa evite zona stereotipurilor. Spre surprinderea mea, de fiecare data imi serveste cate un univers inedit.
Romanul ¬Hotii de frumusete¬, a fost publicat in Franta in 1997. La noi insa a a aparut abia in 1999 datorita Editurii Trei.
Concentrandu-si mesajul pentru un impact mult mai vast, scrierea are mai degraba caractere scenografice si este facuta intr-un mod cat mai simplu. Daca ar fi sa o incadram intr-o categorie, atunci as zice ca ¬Hotii de frumusete¬ este fara indoiala un thirller.
¬Hotii de frumusete¬ este un roman al personajelor, al refuzului unei realitati irefutabile dar, mai ales, un roman al mastilor care nasc apropierea de sine ¬ trasatura ce transforma aceasta opera in insusi rezultatul scontat al unei sedinte de psihanaliza. Altfel spus, de data aceasta Bruckner nu mai este interesat de mijloacele prin care pot fi depasite psihozele conditiei umane, ci prezinta chiar efectul dorit.
Cu o actiune dinamica si plina de dinamism, romanul prezinta un stil epistolar. Aceasta este ceva neobisnuit pentru scriitor intrucat se renunta la tehnicile care dezvaluie constiintele implicate.
Veti descoperi doua voci ce vor nara si vor conduce actiunea romanului. Acestea sunt Benjamin Tholon (pacientul) si Marhilde Ayachi (medicul psiholog). Cele doua perspective narative ¬ pacientul si doctorul iti vor aduce actiunea duala si putin confuza in primele capitole.
¬Activitatea noastra se bizuie pe un principiu simpul: privarea de priviri. Stii ce le urateste pe captivele noastre Faptul ca nu se uita nimeni la ele. Or, frumusetea nu exista decat admirata, ea este pe de-a-ntregul ostentatie. Inceteaza sa-ti pironesti ochii la ea, si ea dispare¬.
Hotii de frumusete - Pascal Bruckner