Efectele cofeinei si, felul in care aceasta influenteaza creierul, sunt bine stiute de catre cercetatori. Cofeina blocheaza receptorii adenosini din creier. Acesti neurotransmitatori sunt implicati in inhibarea activitatii creierului. Asadar, daca receptorii sunt blocati cu ajutorul cofeinei, creierul va actiona cu mai putina constrangere.

Memoria de lucru

Memoria de lucru, sau memoria de scurta durata, are ca scop retinerea unor informatii pe termen scurt in creier. S-a demonstrat ca aceasta capacitate a memoriei de scurta durata poate sa fie marita cu ajutorul cofeinei. Cofeina este buna pentru cei care sufera de declin cognitiv din pricina varstei. ￢Se pare ca, abilitatea de a bloca acesti neurotransmitatori din creier, fac din cofeina un candidat important in lupta contra declinului memoriei￢, potrivit lui P.J.Rogers, de la Nutrition Bulletin.
Viteza de procesare

Consumul de cofeina este in legatura stransa si cu viteza de memorare. Partea creierului responsabila pentru acest task este cortexul parietal. Acesta regleaza integrarea informatiei senzoriale. Consumul de cofeina ajuta oamenii sa proceseze noile informatii mult mai repede.

Sevrajul

Partea proasta a cofeinei este ca duce intr-un final la un fel de sevraj. Cand cineva trece prin aceasta stare, dupa o noapte nedormita de exemplu, va experimenta o reducere a starii de alerta, o schimbare a starii de spirit si o intarziere a performantelor cognitive. O alta ceasca de cafea consumata, ar putea sa imbunatateasca aceste conditii, insa nu le va readuce la normal.

Stresul

Efectele cofeinei asupra inimii si starii de alerta sunt influentate, se pare, de stres. Dupa consumul de cofeina, bataile inimii si concentrarea cresc, dupa cum arata un studiu realizat de Michael Kennedy si colegii sai in septembrie 2008 si publicat in revista ￢Nutrition Research￢. Totusi, aceste efecte au fost mai puternice pentru subiectii carora li s-au dat task-uri stresante de indeplinit.