Regulile nescrise ale societatii ne-au dat de inteles ca randuiala in ceea ce priveste relatiile amoroase dintre barbati si femei sunt in felul urmator: femeia asteapta sa fie cucerita, iar intotdeauna barbatul este cuceritorul. Altfel spus, doamnele ar trebui sa astepte un semnal pozitiv din partea domnilor. Daca acesta nu apare, poti sa mori de inima ranita si tot nu trebuie sa faci tu primul pas.
Imi permit sa afirm, din scurta-mi experienta, ca barbatii sunt foarte deschisi si atrasi de femeile care le declara aprecierea. Chiar ei recunosc ca uneori e atat de bine sa joci rolul vanatului, iar nu pe cel al vanatorului.
Din cate am inteles eu pana acum, barbatilor le cam place sa fie gadilati la orgoliu, iar o tanara domnisoara care ii va aborda, va reusi sa ii faca sa se simta inca pe piata, si nu oriunde, ci intr-o pozitie foarte buna, centrala.
Unde mai punem ca exista o sansa ca un barbat pe care l-ai urmarit indeproape toata seara, nici sa nu te fi remarcat, iar faptul ca mergi sa te prezenti, nu poate decat sa schimbe in bine mersul lucrurilor.
Desigur, nimeni nu spune ca toate incercarile trebuie sa fie si incununate de succes. Nimanui nu ii reuseste chiar de fiecare data, asa ca nu e cazul sa disperi, incercarea moarte n-are. Pana la urma, care e lucrul cel mai rau care se poate intampla Sa spuna nu.
Aminteam anterior de experienta mea si pot sa declar cu maximum de sinceritate, ca toti barbatii din viata mea, cu exceptia unuia, au fost vanati de mine.
Ei s-au aratat extrem de flatati de interesul ce l-am aratat fata de persoanele lor si mi-au spus, pe rand, ca este incomparabil mai bine atunci cand femeile fac primul pas. In plus, curajul si initiativa mi-au fost laudate si aceste doua lucruri au constituit bile albe in favoarea mea in relatia ce a urmat.
Aceasta `axioma` nu se aplica, desigur, in cazul tuturor, dar personal consider ca nu exista pe lume persoana care sa nu fie flatata sau sa nu se simta mandra ca a reusit sa atraga atentia cuiva.
Nu imi permit sa dau sfaturi, dar imi place sa fac sugestii. Parerea mea e ca atata timp cat iti place cineva sa mergi sa faci primul pas, fara sa tii cont de societate, rasa, clasa sociala, apartenenta politica sau religioasa sau mai stiu eu ce.
Tine cont numai de faptul ca persoana respectiva are toate sansele sa fie ACEA persoana, asa cum are si toate sansele sa nu reprezinte nimic pentru tine. Merita sa incerci, totusi. Niciodata ne se stie.
