Relatiile sunt prea complicate pentru mine…este o concluzie la care am ajuns dupa un lung sir de experiente destul de neplacute. Ma gandesc din ce in ce mai des ca eu nu ma voi casatori niciodata spre disperarea mamei si matusilor mele care ma bat la cap sa ma insor, sa fac copii, in mai putine cuvinte "sa ma asez la casa mea."
Le explic de fiecare data ca sunt la casa mea...si nu orice casa, un apartament situat in centrul Bucurestiului, apartament cumparat din banii mei dupa ce am muncit pe branci inca din facultate pentru a ajunge sa ocup o functie de decizie intr-o multinationala. Ele se gandesc ca eu vreau sa mai copilaresc, sa cunosc cat mai multe femei... ca sunt un fel de gigolo si ca imi place sa sar din floare in floare. Nu-i asa! Imi doresc sa intalnesc femeia care sa ma faca sa simt fluturasi in stomac si care sa imi taie respiratia.
Nu sunt nici prea urat (privirile admirative ale colegelor, dar si al altor femei cu care ma intalnesc pe strada imi confirma faptul ca am nu ma insel asupra aspectului meu), inteligent, scolit si manierat sunt, iar conturile mele nu sunt chiar goale. Cu alte cuvinte nu sunt o partida prea rea ... Parerea mea, bineinteles.
De ce nu ma insor Ei bine, nu am timp, domnule! Sunt concentrat pe cariera, iar in anul viitor s-ar putea sa fiu delegat in Elvetia, ce-as face cu sotia Bineinteles ca sunt constient ca sunt un singuratic si ca singurul suflet care ma alinta si pe mine din cand in cand este Bijoux, motanul meu. Nu va speriati, nu sunt nici gay, numele motanului nu l-am dat eu, ci o fosta care a plecat atat de grabita incat a uitat sa-si ia si mult prea adoratul pisoi. Asta nu m-a deranjat, cel putin asa am si eu cu cine vorbi cand ajung acasa, si chiar ma relaxeaza sa stau tolanit pe canapea cu Bijoux torcand satisfacut la mine in poala. E cuminte, nu face altceva decat sa doarma si sa manance toata ziua...dar despre motani se vorbeste si la Teleenciclopedia asa ca nu voi mai detalia prea mult subiectul.
"Esti bolnav de burlacie!"
"Esti bolnav de burlacie! Si nu cred ca s-a nascut inca femeia care sa te vindece de aceasta boala!", asa imi spunea ieri dimineata o colega la cafea. Mi-am spus ca nu are dreptate si ca-mi va veni si mie momentul. Insa, la o analiza mai profunda am avut tendinta sa ii dau dreptate. Am tabieturile mele: imi place sa imi savurez cafeaua si tigara de dimineata pe buda (stiu sigur ca mai sunt si alti amatori de asemenea sporturi asa ca nu-mi este jena sa recunosc), ma imbrac cu ce vreau (asortat sau nu), ma urc in masina si plec la serviciu. Oriunde merg stau cat vreau, iar asta pentru ca acasa nu ma asteapta decat Bijoux care oricum rezista si o saptamana fara mine. Imi place sa ies la bere cu baietii cand si cum vreau, imi place sa ma duc in cluburi si mai presus de toate, imi place sa flirtez cu toate femeile frumoase pe care le intalnesc.
Cum mi-ar afecta viata o sotie
Pai s-o luam cu inceputul... Dimineata nu mi-as mai putea face siesta linistit pe buda pentru ca doamna ar stramba din nas ca miroase a tutun in baie si ca "ce moda e asta sa-ti bei cafeaua in toaleta" Mi-ar spune probabil in fiecare dimineata ca dungulitele de pe camasa nu se potrivesc cu bulinele de pe cravata (exagerez, nu ma imbrac chiar ca un bufon), apoi ar trebui sa o duc si pe ea la serviciu pentru ca mai tarziu sa strabat Bucurestiul la o ora de varf intr-un trafic infernal. La job as fi probabil "deranjat" de cel putin trei telefoane primite (imi ajung cele doua ale mamei) si nu ar intelege ca i-am respins apelul deoarece eram intr-o sedinta, iar seara m-ar acuza ca o neglijez, dupa ce am facut un efort supraomenesc si m-am dus sa o iau de la serviciu cu masina( nu de alta, dar e canicula), nu conteaza ca am strabatut Bucurestiul de doua ori pentru a-mi duce la bun sfarsit task-ul de sot grijuliu. In drum spre casa o anunt ca saptamana urmatoare voi fi plecat in Germania. Ajuns in apartament, respir usurat ca ma pot tolani pe canapea. Da, ma pot tolani pe canapea, dar asta nu inseamna ca voi sta si linistit.
Cu toate ca sunt tacut ca un peste, ea incepe sa imi spuna ca muncesc prea mult, ca o neglijez (discutie iscata, bineinteles, de anuntul meu din masina), ca asta nu e viata de familie s.a.m.d. Nici nu mai aduc in discutie berea cu baietii si flirtul cu femei necunoscute (ar fi in stare sa imi scoata ochii daca m-ar surprinde uitandu-ma la alta femeie, ce sa mai vorbim de un zambet)....
Asadar, sunt bolnav de burlacie, dar nu vreau sa ma tratez. Imi place viata mea si nu as schimba pentru nimic in lume ceea ce am acum...
Luati aminte!
V.I., Redactia Askmen.ro
Diagnostic: BURLAC
