Daca femeile ar fi egale in drepturi cu barbatii, in lume ar exista mai putini copii subnutriti! Concluzia apartine Organizatiei Natiunilor Unite pentru Copii. Oficialii de la UNICEF spun ca nu pledeaza pentru reinstaurarea matriarhatului. Ei incearca doar sa convinga omenirea ca egalitatea reala in drepturi a celor doua sexe ar duce la obtinerea unui echilibru in viata politica, profesionala si de acasa.
La nivel mondial doar 17 la suta dintre parlamentari sunt femei. Iar in administratia locala situatia e si mai tragica: femeile ocupa numai 9% dintre functiile de primar si 20% dintre fotoliile de consilierii locali. In ritmul acesta, abia in 2068 cele doua sexe vor putea avea o reprezentare egala. In Franta, Rusia, Argentina sau in Rwanda, femeile-politician cer legi speciale de protectie si educatie a copilului, care sa determine schimbarea prioritatilor barbatilor de langa ele. Celebrul proverb "pestele de la cap se impute" - in varianta pozitiva insa - a fost aplicat cu succes in tarile din India conduse de repezentantele sexului frumos. Acolo, diferentele de educatie intre femei si barbati au scazut cu 13 %.
Sociologii sustin ca in Romania exista o clasa politica mai misogina decat in alte state europene. Epoca Ceausescu - in care sotia conducatorului a jucat un rol decisiv in politica, doar pentru ca avea statutul de "prima tovarasa a tarii" - a lasat un gust atat de amar celor mai multi romani, incat nici electoratul nu vede cu ochi prea buni promovarea femeilor in politica. Totusi, numarul parlamentarilor femei s-a dublat fata de 1996. Toata lumea stie insa, ca doamnele au reusit sa puna mana pe un scaun de senator sau deputat, doar pentru ca asa a vrut comunitatea europeana, sau pentru ca da bine la imagine. Poate daca ar exista votul uninominal, atunci in Parlament ar fi si mai putine...
Unii ar spune ca "decizia" e de sex masculin. Iar cifrele le sustine teoria. In Orientul Mijlociu si nordul Africii, de exemplu, veniturile femeilor reprezinta 30% din cele ale barbatilor. Creste pana la 40% in America Latina si Asia de Sud si ajunge la 60% in Europa. Potrivit raportului UNICEF, in tarile in curs de dezvoltare insa, femeile lucreaza cu o ora mai mult decit barbatii, desi sunt platite mai prost. Daca ar fi platite la fel ca si barbatii pentru cele 12 ore de munca pe care le presteaza de cele mai multe ori, atunci si copiii ar avea mai multa mancare. Puterea de decizie in familie ar fi la fel de valoroasa, si astfel copii ar beneficia de mai multa asistenta medicala si educatie. In Burkina Faso, Mali si Nigeria, de exemplu, 75% dintre femei declara ca barbatii iau toate deciziile in casa, inclusiv pe cele in legatura cu sanatatea si educatia. Iar rezultatele acetor hotarari se vad... 13 milioane de copii subnutriti.
Din pacate, statisticile nu considera munca femeii in gospodarie aport la PIB. La fel se intimpla si cu ingrijirea familiei.
In alte zone insa, barbatul muncitor, vine acasa si pune pe masa toti banii. Femeia este cea care decide ce face cu ei.
Mai in umbra, dar la fel de importanta
"Munca femeii in gospodarie nu e considerata munca si nu e luata in calcul la PIB-ul national, ingrijirea familiei e considerate un rol maternal." Sunt stereotipuri, ca femeia trebuie sa stea acasa sa ingrijeasca de copii, dar nu mai e asa. Acum cea mai mare parte a femeilor lucreaza. Puterea de conducere in familie e o chestiune foarte relativa, pentru ca, in mediile muncitoresti, de obicei barbatii pun pe masa banii pe care-i castiga si femeia decide ce se intimpla cu banii. Nu cred ca nu au putere, ci doar ca e mai in umbra. Chiar si-n societatile musulmane femeile au mare putere pentru ca ele mediaza casatoriile copiilor, aliantele intre familii. Acestea sint forme invizibile ale puterii femeii, dar ele exista. Nu e un joc cu suma zero, ca au barbatii si nu au femeile.
Sunt zone de decizie a femeilor si zone de decizie a barbatilor.
Cornelia Dimofte, Redactia Askmen.ro
