Pagodele stravechi, templele budiste, dar si acupunctura, medicina traditionala pe baza de ierburi, si chiar arta martiala Kung Fu cultivata timp de secole de calugarii de la manastirea Shaolin: toate acestea constituie bogatia de traditii pe care China a decis sa le treaca sub o 'tutela oficiala', inaugurand, pe 11 iunie, prima sa Zi Nationala a Patrimoniului Cultural, noteaza intr-un articol corespondentul la Beijing al ziarului italian La Repubblica.

Tara care in urma cu 30 de ani iesea vlaguita din Revolutia culturala maoista, care a dus la distrugerea de catre Garzile rosii a majoritatii vestigiilor strabunilor, dezradacinandu-se un trecut 'reactionar si burghez', lanseaza astazi o mare operatiune de reevaluare a identitatii sale istorice. Este o cursa contra-cronometru: traditiile care nu au fost sterse de maoism astazi sufera un nou asalt din partea globalizarii, care propune noilor generatii modele culturale standard oferite de multinationalele din domeniul divertismentului.

Prima Zi a Patrimoniului Cultural, in care muzeele si monumentele istorice si-au deschis portile gratis tuturor chinezilor, a fost fixata in ziua care coincide cu o alta sarbatoare apartinand folclorului popular, respectiv festivalul Barcilor-Dragon, vechi de 2000 de ani. Cu acest prilej, guvernul a publicat o lista cu 1.080 de noi monumente istorice si site-uri arheologice care trebuie aparate, care se adauga la cele 2.351 deja cunoscute. Fac parte din ele, intre altele, pagoda Longhua din Shanghai, cartierul vilisoarelor imperiale Zhongnanhai aproape de Orasul Interzis din Beijing (locuit de sefii nomenclaturii comuniste) dar si multe temple budiste tibetane.

Ministerul Bunurilor Culturale a dat publicitatii o lista cu 518 'arte si traditii istorice' care sa fie incluse in 'patrimoniul cultural intangibil al omenirii', potrivit definitiei data de UNESCO. Printre aceste traditii protejate se inscriu medicina traditionala chineza si tibetana pe baza de ierburi si de masaje, gimnastica Tai-chi, acopunctura, diferite forme de arte martiale, scolile de acrobati Wuqiao, Opera din Beijing si din Kunqu. Este vorba de un efort urias de pastrare a unei mosteniri, sprijinit de adoptarea a 30 de legi noi si de alocarea a 900 de milioane de euro. In paralel, guvernul a demarat o mobilizare la fel de impunatoare de resurse pentru a dota China cu noi muzee: vor fi construite o mie in urmatorii zece ani, dintre care 20 vor fi inaugurate la Beijing pana in anul 2008, cu ocazia Jocurilor Olimpice.

Cu aceasta actiune, regimul chinez adopta o politica diametral opusa fata de politica dusa de Mao Zedong in deceniul teribil al Revolutiei culturale, din 1966 pana in 1976. Atunci cuvantul de ordine era edificarea 'omului de tip nou'. Trecutul a fost pus la index, tinerele Garzi Rosii s-au dezlantuit impotriva institutiilor 'pastratoare' a traditiei: a avut loc o paralizare a universitatilor, distrugerea unor temple si muzee adesea transformate in fabrici sau case populare, bibliotecile confuciene au fost arse si era interzis orice cult si credinta religioasa.

Despre acele violente cu care regimul a incercat sa amputeze memoria istorica a tarii, astazi se vorbeste prea putin. In mod paradoxal, China este unica tara din lume in care aniversarea a 40 de ani de la inceputul Revolutiei culturale este trecuta sub tacere. Aici nu exista reevocari aprofundate, nu au loc dezbateri politice, nu sunt vizionate filme care sa atinga constiinta colectiva si sa aline suferintele victimelor. Asupra acelei epoci 's-a lasat un tabu' pentru a se evita intrebarile incomode cu privire la raspunderea liderilor si a relelor provocate de regimul dictatorial.

La ora actuala un alt resort determina regimul la o puternica reevaluare a trecutului. Potrivit unui comunicat dat publicitatii de agentia de presa oficiala Xinhua, 'China trebuie sa faca fata unei provocari numite globalizare si urbanizare'. Succesele integrarii pe pietele mondiale, cresterea Chinei in economia globala, are un pret. Dupa ce a suferit o pierdere a radacinilor ca efect al Revolutiei culturale, tara este supusa unor 'injectii' puternice de modernitate. Tinerii neglijeaza muzica traditionala chineza in favoarea rockului si a muzicii pop, acestor serbari populare ale stramosilor, ei prefera karaoke-bar sau concursurile TV copiate dupa 'American Idol'. Hollywood-ul si MTV dicteaza legea cu privire la consumurile culturale de masa.





Ziua Nationala a Patrimoniului Cultural se inscrie in aceeasi strategie care determina guvernul de la Beijing sa deschida o retea de institutii culturale in strainatate (unde se preda chineza si caligrafia antica) botezandu-le Institute Confucius. Pentru a fi o superputere in toata regula, China are nevoie de o identitate forte si sigura, pe care sa o foloseasca in provocarea pe toate liniile cu Occidentul, conchide autorul articolului.

Rompres