Ceaiul, bautura cu o istorie de 5 milenii, a aparut se pare in urma unei intaplari. Legenda spune ca imparatul chinez Shen-Nung, dintr-o grija deosebita pentru sanatatea sa, cerea tot timpul servitorilor sai apa fiarta. Intr-o zi in apa inca fierbinte a cazut o frunza de ceai, apa s-a colorat si a inceput sa raspandeasca un parfum deosebit de atragator.

Imparatul a baut licoare si a fost incantat de gustul ei, mai mult, si-a dat seama si de efectul recinfortant al acestei "ape" colorate si parfumate. Asa a inceput, daca e sa dau crezare povestilor, drumul victorios al ceaiului, care a cucerit pana la urma intreaga lume. Dupa China, in 801 a ajuns in Japonia. Se spune ca semintele plantei au fost aduse de doi calugari, Saicha si Kukai. Cu timpul servirea ceaiului a devenit o intreaga ceremonie ce face parte din cultura nipona. Ceaiul a ajuns si in India unde primele mari plantatii au fost infiintate de colonistii britanici in secolul al XVII-lea.
Dar nu britanicii au fost cei care au adus ceaiul in Europa, pioneratul apartine comerciantilor arabi, apoia au urmat olandezii care-au dominat piata timp de un secol si jumatate. Britanicii au intrat in aceasta afacere abia in 1669. Ceaiul ajunsese o marfa destul de pretioasa.

Chinezii au reglementatcu strictete comertul cu ceai; strainii il puteau cumpara doar de la comerciantii chinezii in portul Canton si trebuiau sa plateasca exclusiv cu argint. Britanicii u reusit sa obtina anularea acestor restrictii abia la sfarsitul secolului trecut, in urma razboiului opiului(1839-1842). In istoria ceaiului intervine o alta intamplare.

Se spune ca ceaiurile aromate au aparut in urma unui accident: un vas al Societatii Indiilor de Est a nimerit intr-o furtuna si lazile de ceai au fost "poluate" cu bergamota din cateva butoaie avariate. Comerciantilor le venea greu sa renunte la pretiosul transport si au incercat sa vanda marfa "murdara" cu eticheta "ceai aromatizat". Succesul a fost neasteptat. Pentru a fi in ton cu adevarul istoric trebuie sa mentionam ca ceaiurile aromatizate era cunoscute si in China antica.

Inca o intamplare: un comerciant american, Thomas Sullivan, avea obiceiul de a impacheta mostrele de ceai in pliculete. Unii au crezut ca plicurile nu trebuie desfacute, ci doar oparite. Asa a aparut ceaiul la plic, la moda in zilele noastre.

Ioana Domnica, Editor Askmen.ro