Chiar daca, in 1943, Aliatii au convenit asupra revenirii la independenta a Austriei, totusi acestia au impartit-o in patru zone de ocupatie, la fel ca si in Germania. Cu toate acestea, din aprilie 1945, un guvern austriac tripartit (socialist, comunist, populist) isi incepe activitatea la Viena, sub conducerea socialistului Karl Renner, cu sprijinul comandamentului sovietic. Celelalte puteri ocupante il recunosc - nu fara reticenta - ca unic interlocutor. Constitutia din 1920 este repusa in vigoare.
Ramane de elaborat un tratat de pace
Negocierile stagneaza pana la `destinderea` din 1955: URSS declara atunci ca isi va evacua trupele din Austria daca aceasta se angajeaza sa ramana neutra. Un acord rapid duce la tratatul semnat la Viena intre Austria si cele patru puteri ocupante, la 15 mai 1955. Este numit `Tratat de stat`, deoarece cateva dintre dispozitiile sale au implicatii constitutionale pentru Republica austriaca: angajamentul de a nu participa la nici o alianta militara si acela de a nu restaura dinastia de Habsburg.
Natiunea austriaca
Exista o natiune austriaca, diferita de natiunea germana In perioada interbelica nimic nu lasa sa se inteleaga ca o majoritate a austriecilor ar avea sentimentul de a forma o natiune aparte.
De altfel, in 1919 ei nu au fost consultati in acest sens. Atunci cand s-a intamplat aceasta, in 1938 (plebiscitul organizat de nazisti cu prilejul Anschluss-ului), conditiile de desfasurare nu au avut nimic in comun cu sistemul democratic.
Fara indoiala, chestiunea ar trebui pusa altfel. In cadrul Imperiului Austro-Ungar exista posibilitatea apartenentei la `natiunea germana` la fel ca si a apartenentei la natiunea maghiara, ceha, croata etc.; in 1919, desigur, situatia era aceeasi. In acelasi mod, a fi `de natiune germana` nu impiedica pe nimeni sa fie simultan bavarez, prusac, saxon, austriac... sau tirolez. Altfel spus, nu se punea problema de a sti daca cineva este german sau austriac, ci daca poate ramane in acelasi timp austriac si german.
Jumatatea de secol de viata democratica si linistita de care a beneficiat Austria dupa 1945 - alaturi de o Germanie care nu era mai prejos - confera problemei o viziune inainte de toate retrospectiva. Austriecii traiesc de acum inainte in felul lor, diferiti de germani, desi, periodic, razbat ecourile dezbaterii pe tema `Doua state, o natiune`. Formarea unei coalitii guvernamentale reunindu-i pe conservatori cu extrema dreapta a lui Jorg Haider, la inceputul anului 2000, a starnit temerea unei resuscitari a acestor pasiuni.
Acest articol nu poate fi preluat decat cu acordul Active Soft
