Sfatul psihologului: Planurile din mintea unui barbat
4/473
calendar_month 13 Aug 2015, 00:00
Intre planurile pe care un barbat le

are in vedere poate sa fie atat preocuparea pentru o buna realizare a

unei familii, pentru propria realizare profesionala sau pentru

propriile satisfactii. Indiferent de obiectiv am putea spune ca acest

acest obiectiv va fi urmarit pentru realizarea sa.
Dar in acest plan

exista mai multe preocupari care au o miscare de opozitie iar de

altele de realizare. Aceasta situatia ne va conduce in situatia unei

strategii prin care el va incerca sa realizeze obiectivele sale.

Aceasta descriere este departe de a se

termina. Pentru ca in aceasta situatie vom remarca un fapt poate

banal ¬ am putea descrie strategie respectiva prin care barbatul va

incerca sa realizeze scopurile sale ca fiind o patologie a sa.
Poate

parea o fraza ciudata in care sa alaturam cuvintele strategie si

patologie. Modul sau de a-si realiza obiectivele este in fapt o

constructie in care un anumit aspect este exagerat si constituit ca

mod propriu in care sa impace cerintele pulsionale proprii, ceea ce

vine din psihicul sau si din corpul sau cu ceea ce reprezinta

realitatea.

Cat timp strategia sa este definita si

modul sau de actiune este stabil vom putea observa o tendinta

patologica pe care cei apropiati o vor sesiza cu usurinta. Putem sa

luam exemplul unei persoane care este foarte atente la birou,

chitibusare, preocupate pana la obsesie de toate detaliile. Aceasta

este strategia sa de a se adapta si de a face fata in sensul de

opozitie fata de cerinte interne, proprii. Dar este si modul in care

se adapteaza la realitatea de zi cu zi.
Permanent persoana este

preocupata de aceste detalii. Atat timp cat munca sa solicita aceste

trasaturi si este eficienta, aceste aspecte desi definesc un mod

conflictual de manifestare, ramane doar un alt mod de a trata

problemele si nu deranjeaza pe nimeni, nici propria persoana. In

acest exemplu, modul de a se adapta al persoanei este foarte adaptat

si nimeni nu remarca consumul sau.

O alta persoana este foarte

demonstrativa, incearca sa evidentieze si sa se evidentieze in

mediul. Poate este un actor foarte bun sau un excelent agent de

vanzari. Intra cu usurinta in relatii si se adapteaza. Putem spune la

fel ¬ si el este in situatia de a se adapta la realitate si la

cerintele interne cu un mare si permanent efort. As repeta paragraful

de mai sus.

Problemele autentice apar insa cand

aceste strategii nu mai sunt viabile. Si aici nu este vorba despre a

invata sa ai succes ci de propria constructie psihica, rezultatul a

anii intregi de conflicte, relatii, lupte, iubiri pe care de la

nastere si pana in prezent l-a dus. Atunci aceasta strategie devine

in mod evident pentru toata lumea o patologie, persoana sufera si are

nevoie de ajutor. Desi in spatele succesului de pana atunci, puteam

regasi cu usurinta si aspectul de suferinta, rezultanta a acelorasi

ani de relatii din copilarie si pana in prezent.

Faptul ca o structura este validata de

realitate si este functionala nu inseamna ca ea nu sufera. Nu

inseamna ca ea nu poate sa fie structurata. Aceasta situatie este la

fel de bine evidentiata la pacientii care spun ca le este frica ca

dupa ce vor termina terapia nu vor mai avea succes in profesia lor.
Cel mai evident aceasta frica apare la artisti din cate am observat



pana in prezent. Poate ca apropierea lor de patologia universala si

capacitatea artei de a scoate in evidenta suferinta oricui, le face

sa fie mai preocupati de asa ceva. Ei resimt, poate, cel mai acut ca

talentul lor si succesul lor este legat de patologie. Altfel nu ar

putea sa fie atat de buni in a vorbi in diferite limbaje despre

boala, nebunie, moarte, angoasa, trauma, etc.
Dar dincolo de aceasta

teama am putea sa spunem ca si in aceste cazuri situatia se repeta.

Faptul ca exista succes sau dimpotriva ca exista un esec, patologia,

simptomul, boala, suferinta, angoasa ramane aceiasi. Esecul nu face

decat sa sublinieze si sa oblige o persoana sa fie mai atenta la

propria sa subiectivitate. Esecul motiveaza la o actiune ofensiva,

succesul la una defensiva atunci cand ambele pleaca de la aceasta

suferinta umana.