Vorbim deseori despre curajul timidului, despre oameni care pentru a invinge timiditatea isi propun sa realizeze lucruri pe care ceilalti oameni nu le-ar face. Curajul apare aici ca o opozitie fata de timiditate. Dar in acest caz care este diferenta fata de timiditate Ma refer la faptul ca o daca curajul este necesar pentru a cunoaste non-timiditatea, atunci cauza care genereaza timiditatea genereaza si curajul.
Curajul poate parea un punct de vedere pozitiv iar timiditatea unul negativ.In fapt nu vorbim despre ceva pozitiv sau negativ ci despre o cauza a ceva. Lupta cu timiditatea prin curaj mi se pare ca fiind inutila pentru ca nu este o victorie ci o modificare a unei cauze in altceva. Daca ar exista un virus care determina timiditatea iar tu inlocuiesti timiditatea cu curajul, virusul ramane la fel. Terapia timiditatii nu se face prin gesturi eroice.
Daca azi ai reusit sa faci un lucru imposibil ￢ sa scrii o scrisoare de dragoste, maine vei fi la fel de timid ca si alaltaieri. In mintea ta ai face tot felul de lucruri. Te-ai duce sa o inviti la dans, sa o iei in brate, sa o saruti, etc. dar ceva te opreste. Ceea ce ai in minte este poate exagerat dar in momentul intalnirii respective, foarte ocupat cu invingerea timiditatii ai avea tendinta fie sa pui in act invingandu-ti timiditatea ￢ comportamentul fiind cu mult exagerat fata de realitatea situatiei, fie intr-o stare de paralizie completa in care nu ai face nimic. Prima varianta ￢ cea cu actul este mai curand de evitat decat de obtinut. Sa vedem si de ce...
In primul rand ar fi o punere intr-un act care presupune ca un afect obisnuit capata o conotatie deosebita. Este o fortare, este similara incercarii de a intra intr-o camera, usa poate sa fie descuiata sau incuiata, nu stii dar prima tendinta este de a sparge usa fara sa vezi despre ce e vorba. Actul nu are legatura cu persoana cealalta ci cu propriile afecte.
Cea de-a doua situatie este in acelasi context ￢ nu actionezi in relatie cu celalalt ci cu continuturi din mintea ta.
Solutia este centrata pe doua tipare:
1.Sa inveti sa intri in relatie cu o persoana in realitate. Aceasta presupune ca in ceea ce stii, partea aceasta de relationare pare sa absenteze. Este un ceva vechi care merita analiza ta si sa vezi ce poti face pentru a descoperi ceea ce nu stii
2.Sa descoperi cauza timiditatii, cum de esti timid, cum de lucrurile pe care ceilalti le fac cu usurinta sau cu dificultate pe tine te paralizeaza. Acel element paralizant este o parte din tine.
Terapiile care incep de la timiditate, de la nemultumirea profunda a unei stari de timiditate sunt alte modalitati de interventie in descoperirea ta ca persoana. Ceea ce ofera un terapeut este capacitatea de a avea si a descoperi impreuna cum e sa ai o relatie in care sa fii si timid dar lucrul acesta sa nu fie paralizant si nici o invitatie la eroism. Este in capacitatea relatiei terapeutice sa faca asa ceva.
Despre lucrurile acestea putem discuta si vineri pe forum, acolo unde s-a si pus aceasta problema a timiditatii.
psiholog Claudiu Ganciu
037 11 70 425
0722 453 906
cpap.claudiu@gmail.com
www.centrupsihologie.ro
