Sa te simti important sau neimportant poate sa fie un mod in care se problematizeaza de catre un barbat sau o femeie posibilitatea sa intri in relatie cu altii. A te simti important presupune a te simti iubit. Sa fii iubit inseamna sa fii important pentru cineva, pentru acel care te iubeste. Aceasta iubire ia destul de des forma acestei importante pe care o persoana o solicita celor din jur.
In mod obisnuit iubirea este acordata de parinti noului nascut. Acesta este iubit si i se acorda atentia necesara pentru a reusi sa supravietuiasca. Evident, el nu poate creste numai cu iubire, iar iubirii i se alatura cele necesare pentru supravietuirea sa ￢ este hranit, spalat, mangaiat, inteles iar pe masura ce creste aceste nevoi fizice scad in importanta deoarece reuseste sa isi asigure autonomia in satisfacerea lor.
Latura nevoilor psihice ramane insa deschisa. Aceasta parte o vom regasi mai tarziu in relatiile pe care o are fata de ceilalti, de partenera, de cei din jur. Cu toate acestea nu vom vorbi niciodata despre o prelucrare mecanica in sensul ca asa cum a fost cand erai mic, la fel vor fi lucrurile si acum. Aceasta varianta este o exagerare.
In cuplu principala situatie ramane aceasta iubire, aceasta importanta care este implicita. Cand ea nu este suficienta ne putem pune problema ce se intampla in fapt. El poate sa spuna ￢ ￢ea de ce nu ma iubeste, eu nu sunt important pentru ea.￢
Ce ar fi aceasta verbalizare In primul rand am avea de-a face cu o indoiala, cu o situare in planul gandirii a unei preocupari pentru o indoiala. Cu toate acestea, a avea aceasta indoiala presupune o anume experienta. Sa simti ca esti in situatia de indoiala inseamna ca ea este posibila. Ce face indoiala posibila. Am putea aici sa ne si miram partial ￢ de ce ti-ai alege o partenera despre care ai indoieli privind capacitatea sa de a iubi sau de a fi important pentru ea
Importanta aceasta este de multe ori confundata cu fascinatia exercitata de seductie. A fi sedus si a fi iubit sunt astfel doua perspective care sunt in permanenta cautate. Seductia devine un mod de a fi cu celalalt si permanent cautat. Aceasta seductie care creeaza o fascinatie este cautata deseori in scopul de a redescoperi partenerul sau cuplul. Utilizarea seductiei devine astfel o cerere pe care o persoana o asteapta. Senzatia data de fascinatie este ca celalalt te prinde cu totul si este total interesat de tine.
Este o iluzie care se creeaza si care continua sa isi arate roadele in timp. Prin iluzie inteleg aici procedeul si nu este folosit ca ￢minciun ci ca o constructie necesara care nu respecta datele realitatii. Procedeul este unul inconstient si nu este intentionat ca act efectiv ci un proces firesc necesar pentru a produce o re-creere a legaturilor. Fara acest proces de fascinatie, este dificil, in ziua de azi crearea unor legaturi stabile care sa conduca la casatorie, la relatii stabile, etc.
Aceasta conflictualitate vine din obisnuinta si din cunoasterea unor persoane din familie de care trebuie sa se rupa. Pentru a compensa aceste relatii, tanarul are nevoie de o mare energie pentru a se desprinde si a putea intemeia o alta familie. Aceasta energie ia forma iubirii, fascinatiei, senzatiei de necesitate in a fi cu ea. Aceasta este prima parte. Pentru ca ulterior ei vor trece impreuna prin testul realitatii si vor vedea daca pot sa faca asta si fara aceasta energie foarte mare care acapareaza psihicul.
Ei nu pot trai astfel impreuna si este necesara a asezare a energiei lor in relatia stabila.
Dar tema fascinatiei de inceput ramane una importanta pentru orice legatura. Ea este cautata peste ani si dorita. Aceasta nostalgie a punctului de intersectie dintre legaturile foste si cea actuala se amplifica in contextual conflictelor de cuplu, a momentelor de criza, dificile. Este o aparare necesara care confera speranta. Singura solutie ramane sa stii ceea ce se intampla.
Claudiu Ganciu
Psihoterapeut de orientare analitica
Cabinetul de Psihoterapie Analitica de Cuplu
www.centrupsihologie.ro
