- De ani intregi, centura de siguranta a fost raspunzatoare de milioane de vieti salvate, care altfel ar fi putut fi pierdute in urma unor coliziuni sau accidente teribile.
- Primul prototip de airbag a fost facut public in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si se folosea in cazul avioanelor de razboi. In anii '80, a aparut pe piata primul airbag comercial pentru masina.
- Scopul unui airbag este sa incetineasca miscarea in fata a pasagerului, cat de mult posibil, intr-o fractiune de secunda, care urmeaza dupa un impact puternic.
- Airbagul are trei componente care ajuta la acest proces: balonul, senzorul si sistemul de umflare cu aer.
- Balonul este fabricat din material gros, de nylon si este impachetat bine in spatele volanului sau in bordului masinii sau, mai recent, in scaunul soferului sau in usa.
- Senzorul este dispozitivul care ii comanda balonului sa se umfle. Umflarea se intampla atunci cand apare o forta de coliziune echivalenta cu intrarea intr-un zid de caramida cu o viteza intre 16 si 24 de km/h. In interiorul acestui dispozitiv exsta un contact electric care ii transmite senzorului informatia ca s-a produs o coliziune. Senzorii primesc informatia de la un accelometru prezent intr-un microcip.
- Sistemul de umflare al airbagului inregistreaza reactia dintre nitratul de potasiu si azida de sodiu care produc gazul de nitrogen. Aerul fierbinte din nitrogen umfla astfel airbagul.
- La o secunda dupa ce airbagul s-a umflat si si-a indeplinit scopul, punga se dezumfla si tot aerul iese la fel de rapid prin gauri mici aflate in materialul airbagului, astfel incat persoana respectiva sa se poata misca.
- De fiecare data cand airbagul se umfla, in urma lui ramane o substanta alba sub forma de pudra. Aceasta este pudra de talc, pe care fabricantii de masini o folosesc pentru ca balonul sa se poata plia si mentine cat mai strans pentru perioade lungi de timp.
