De cele mai multe ori stressul este privit prin prisma laturii sale negative, iar notiunea de stress profesional este definita ca `mod de a reactiona emotional, cognitiv,comportamental si psihologic la elementele nocive din continutul activitatii, din modul de organizare a activitatii sau a activitatii sau din mediul de munca`.
Stressul apare ca efect al epuizarii mecanismelor de adaptare ale individului / cerintele mediului profesional, sau, asa cum spune Agentia Americana de sanatate Ocupationala, stressul apare `cand cerintele activitatii profesionale sunt mai mai decat posibilitatea angajatului de a le indeplini sau de a le controla`. Altfel spus apare o nepotrivire intre individ si activitatea sa.
Dificultatea esentiala a conceptului deriva din aceea ca accentul cade pe ansamblul reactiei organismului, pe intrepatrunderea reactiilor din sfere diferite precum si pe un amalgam de cauze care interrelationeaza cu pondere diferita in producerea efectului, si pentru a complica lucrurile, a caror influenta variaza in timp; fiecare organizatie parcurge in evolutia sa diferite etape, in care elementele stresoare se manifesta in mod diferit.
Voi da cateva exemple: intr-o organizatie mica, la inceput de drum, stressul poate fi datorat incertitudinii viitorului companiei sau mijloacelor materiale insuficiente, mediului profesional neergonomic; in aceeasi companie, situata acum intr-o etapa de dezvoltare accelerata, cantitatea de lucru sau imposibilitatea unor angajati de a tine pasul cu ritmul organizatiei sunt stresori relativ frecvent intalniti; la maturitate, acelasi personal se poate confrunta cu un nivel prea mare de responsabilitate, conflictele de rol sau posibilitatea redusa de avansare intr-o schema devenita prea rigida. Desigur, nu exista reguli absolute, iar exemplele de stressori pe care I-am dat nu actioneaza exclusiv in aceste etape de dezvoltare ale unei organizatii.
Consecintele stressului
De ce este atat de importanta problema Evident, prin consecinte, care sunt multiple si severe. In mod clasic ele se grupeaza in trei categorii:
- efectele asupra starii de sanatate a individului: nivelul de stress este direct legat de frecventa si gravitatea unor simptome sau boli cum ar fi astmul bronsic, bolil coronariene, ametelile, cefaleea, insomnia, pruritul cutanat, ulcerul gastro-duodenal, colopatiile functionale, accelerarea frecventei cardiace;
- consecintele directe asupra comportamentului: numarul de accidente, inclusiv de accidente de munca, este mai mare, pot aparea modificari ale apetitului fie in sensul cresterii, fie in cel al scaderii, tulburari emotionale, consum excesiv de alcool, fumat, droguri, excitabilitate crescuta, instabilitate, tremor, incapacitate de concentrare; fenomenele pot evalua pana la aparitia sindromului de epuizare: depersonalizare,epuizare emotionala, scaderea oricarui interes pentru mediul extern;
- efectele asupra organizatiei: cresterea absenteismului, scaderea productivitatii, insatisfatie profesionala, turn-over crescut al angajatilor.
Mihai Popescu, Editor Askmen.ro
