Poate cei mai cutreierati munti ai nostri, Bucegii par la prima vedere usor accesibili oricui. Insa daca o iei la pas si te incumeti pe Jepii Mici - Babele - Vf. Omu - Brina Caprelor - Malaiesti constati ca efortul depus e la fel de mare precum splendoarea crestelor si vailor. Fiindca Bucegii isi arata cu adevarat maretia numai atunci cind ii iei pieptis.

De la facerea lumii
Uriasa potcoava cu deschidere spre sud, colosul de piatra al Bucegilor se constituie ca un masiv impunator in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali. In est, valea superioara a Prahovei il separa de Muntii Baiului si Girbovei; in nord-est si nord, vaile Cerbului si Glajariei il separa de Muntii Dihamului si, dincolo de acestia, de Muntii Postavarul; in nord-vest si vest, culoarul Rucar-Bran si Valea Brateiului il separa de Subcarpatii Prahovei si Dimbovitei, intrind in contact cu masivul Gurguiatu.

Intre aceste limite, Masivul Bucegi ocupa o suprafata de aproximativ 300 kmp. Nodul geografic care domina Masivul Bucegi il reprezinta Virful Omu (2507 m). Din el se desprind radiar, spre est, nord-est, nord si nord-vest, culmile nordice.

Astfel, catre est se desprinde Muntele Moran (2352 m), cu faimosii sai colti; spre nord-est, Muntele Bucsoiu (2492 m), cu doua ramuri: Bucsoiu Mic, denumit si "Creasta Balaurului" si Bucsoiu Mare; spre nord-vest se desprinde Muntele Scara (2422 m). Din acesta se desprind, in ordine, de la est la vest: Padina Crucii (2139 m), Culmea Tiganesti (2019 m), Clincea (2211 m), Ciubota (2259 m) si Gaura (2122 m).

Accesul in Bucegi
Cea mai folosita si mai la indemina ruta de patrundere in masiv de catre majoritatea turistilor, este, fara indoiala, prin Valea Prahovei, vale strabatuta de drumul national spre Brasov, plus calea ferata. Din fiecare localitate de pe Valea Prahovei (Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Azuga, Predeal) exista poteci turistice sau drumuri ce patrund mai mult sau mai putin in masiv.

Din sud, accesul se poate face din localitatea Pietrosita, situata in zona subcarpatica, in partea de sud a Bucegilor. Din nord se poate patrunde pe la Piriul Rece. Din est, Branul si Moeciul de Sus sint localitatile prin care se poate ajunge in masiv pe latura sa estica. Din Moeciul de Sus, prin intermediul unui drum nemodernizat puteti patrunde, mai ales cu o masina de teren, pina la baza muntelui Grohotisul.

Spre sufletul muntelui
Insa, drumul care urca cu adevarat spre sufletul muntelui incepe din Busteni. Si mai mult, incepe chiar din fata hotelului Silva. Multe hoteluri si cabane se afla in preajma muntilor si pe culmile cele mai inalte ale Carpatilor nostri! Insa nici un hotel si nici o cabana nu sint mai cunoscute de catre colindatorii crestelor cum este cunoscut hotelul Silva. Asta poate si pentru ca insusi masivul Bucegi este, la rindu-i, cea mai cunoscuta culme muntoasa din tara. Iar hotelul Silva mai are un atu: este asezat chiar acolo unde incepe muntele.

Din "prispa" sa porneste telecabina catre Babele. Drumul din soseaua principala spre hotel este unul obisnuit: pe jos sau cu orice masina poti ajunge facil pina acolo. Insa cind te apropii, incepe sa miroasa a munte. Brazii inalti isi fac deja aparitia, aerul incepe sa fie mai tare si mai ozonat, iar baza muntelui e la doi pasi. De regula, turistii care fac ascensiuni usoare (mai ales cu ajutorul telecabinei), aici innopteaza. Asezat ceva mai departe de freamatul strazii si luminile orasului, hotelul deschide privelistea spre coama muntelui sau spre colinele impadurite ale Bucegilor. Construit dupa o arhitectura specifica localitatilor montane, cu acoperisul si "stresinile" vopsite intr-un verde crud, hotelul se incadreaza perfect in decor, facind parte integranta din tabloul "hotel de munte cu vedere spre creasta".