Marea bariera de corali a Australiei este cel mai intins organism viu de pe planeta, cuprinzand aproximativ 3000 de recifuri si 300 de insule ce se intind de-a lungul a 2600 kilometri si acopera o suprafata de 344,400 kmￂ[3][4]. Reciful este situat in Marea de Coral in apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei.
Marea bariera de corali cuprinde: 5000 de specii ed moluste, 1500 de specii de pesti, 215 specii de pasari, 30 de specii de balene si delfini, 14 specii de serpi de mare, 6 specii de testoase. Recifele sunt vitale pentru supravietuirea catorva specii pe cale de disparitie, atat de vitale, ca in 2004, s-a marit gradul de protectie al zonei cu aproximativ 30%.
Atractia de top a Australiei este si singurul ￢organism￢ vizibil de pe luna ￢ Marea Bariera de Corali care insa moare incet, incet din cauza temperaturii prea mari a apei oceanului precum si din cauza poluarii din ce in ce mai accentuate. Exista unele proiecte de lege care au ca scop restrictionarea si limitarea accesului in zona pentru vasele de croaziera dar problema este mult mai mare ￢ incalzirea globala este un proces ireversibil.
Reciful face fata tuturor, furtuni si valuri ucigase, dar in secolul XXI, amenintarea cea mai mare este omul. Aborigenii vaneaza si pescuiesc de secole in apropierea recifului, fara a-l afecta. In secolul XX, insa, au aparut deja cicatricile lasate de pescuitul intensiv, vanatoarea de balene, comertul cu melci marini afumati si goana dupa pretioasele perle. Declararea zonei ca Parc National a limitat aceste riscuri, dar turismul este atent controlat.
Chiar si in aceste conditii, unii specialisti considera ca reziduurile deversate de statiunile turistice au provocat o recenta inmultire exploziva a stelelor de mare cu spini, si ca resturile alimentare au provocat inmultirea peste masura a populatiei de pescarusi.
Marea bariera de corali
