In estul continentului african se afla una dintre cele mai mari insule din lume, Madagascarul. O privire aruncata pe orice harta a Africii ni-l arata nu departe de coastele ei de sud-est, in apele Oceanului Indian, nu mult mai in largul oceanului decat sunt Insulele Canare sau cele ale Capului Verde, in extremitatea opusa a continentului african, scaldate de apele Atlanticului.
Desi sub aspect geografic Madagascarul apartine Africii, iar din punct de vedere politic este bine ancorat in problematica sa, aceasta insula reprezinta o lume unica, cu totul aparte, cu totul altfel decat cea a continentului african, malgasii, in cea mai mare parte a lor, nefiind, totusi, africani. Madagascarul are o forma alungita ce sugereaza la prima vedere urma piciorului drept lasata de un gigant, daca astfel de dimensiuni sunt posibile la scara planetei noastre. Orientata dupa o axa NE-SV, aceasta mare insula pastreaza in desenul formei sale, dar si in configuratia liniilor majore ale reliefului o anumita asemanare cu regiunea africana vecina.
Poporul malgas, foarte omogen, in prezent, ca structura nationala, s-a constituit tarziu, prin aporturi din toate orizonturile Oceanului Indian, caci Madagascarul a fost, si in trecut, un pamant foarte primitor. Aici au venit valuri dupa valuri de imigranti, in grupuri mai mari sau mai restranse. Diversitatea lor, esalonarea sosirii in insula si geografia acestui vast teritoriu insular au favorizat compartimentarea grupelor umane, dar unitatea limbii pe intreg cuprinsul sau nu a fost compromisa. Aceasta a ramas, de-a lungul secolelor, numitorul comun al regatelor malgase si s-a imbogatit pe masura unor noi aporturi lingvistice.
in Madagascar orasele nu sunt prea mari. Desi insula este presarata cu o puzderie de mici orasele, populatia urbana este inca putin numeroasa, doar 20% din locuitorii ei traind in centre urbane.
In conditiile naturale si istorice ale Madagascarului, unde exista atatea tinuturi si numeroase grupuri de populatie, este si firesc ca acestora sa le corespunda, fiecaruia, centre urbane de importanta regionala. in aceasta categorie, legata de conditiile locale, intra asa-zisele "orase interioare" intre care reprezentantul cel mai tipic este insasi capitala tarii, desi, in prezent, functiile specifice de capitala o ridica cu mult deasupra tuturor celorlalte centre urbane malgase. O a doua categorie de orase o formeaza porturile, ce se insiruie de-a lungul celor 6000 km de litoral ca margelele pe ata.
Unele au o istorie mai indelungata (Mahajanga, Faradofay, Toliary), altele mai recenta (Toamasina). Viata si fizionomia urbana a unora a fost puternic influentata de prezenta arabilor (Mahajanaga) sau a europenilor (Toamasina, Antsiranana). Unele au ajuns porturi importante (Toamasina, Antsiranana), altele au ramas doar niste mici schele portuare (Fenoarivo, Morombe, Farafangana). Malgasii sunt o populatie, prin traditie, legata de pamant si de viata rurala. Pana in ultimele decenii mai mult de 9/10 din numarul total al populatiei locuia la sate.
In trecut, pana aproape de prima jumatate a secolului al XIX-lea, satele din podisuri se cocotau pe inaltimi sigure, unde se inconjurau cu cate un sant adanc si, pentru mai multa siguranta, si cu o imprejmuire de pamant de forma rotunda sau ovala.
in interiorul zidurilor ce le imprejmuiesc, satele fortificate au cate 20-30 de case, asezate fara nici o ordine, in parcele ce le servesc chiar de curte, uneori inconjurate de un zid jos. Pe parcele se cultiva diferite plante pentru consum alimentar. Drumurile, care leaga satele, nu le traverseaza, in interiorul lor, de la o casa la alta mergandu-se de-a dreptul si numai pe jos. In timpurile din urma malgasii au renuntat sa mai caute inaltimi greu accesibile si au inceput sa coboare chiar in campuri langa orezarie.
Asezarile rurale malgase reflecta modul de populare al campiei si podisurilor malgase, cat si realitatile agrare actuale. Dupa o perioada de insecuritate, marcata prin prezenta satelor fortificate, amploarea expansiunii demografice si valorificarea agricola a campiilor au dus la inmultirea satelor si la formarea de catune in afara vechilor asezari. Acestor forme de sate si catune le corespunde locuinta malgasa, la fel de micape cat le este ogorul si la fel de simpla pe cat le sunt activitatile. Modificarile in viata economica malgasa au dus si la unele transformari in constructia casei satesti, mai alesin apropierea oraselor, in esenta, continuand sa fie aceeasi locuinta simpla, adaptatanevoilor fundamentale, putin diversificate, ale taranului malgas.
Preferate.ro
