Fuerteventura
Puerto del Rosario, capitala Fuerteventurei, este la doar 16 metri deasupra nivelului apei iar tarmurile sale sunt scaldate de apele limpezi si albastrui ale Atlanticului. Un "oras alb", curat si bine localizat, acopera o suprafata de 290,4 km2 si, din punct de vedere demografic, are o rata de crestere a populatiei de 1000 de locuitori pe an. Conform statisticilor de ultima ora sunt deja 20 000 de rezidenti dintre care 17 000 sunt cetateni.
Acest oras, numit in trecut Puerto de Cabras, si-a schimbat numele in cel de astazi in onoarea Doamnei noastre de Rosary, patroana sa. Municipalitatile Tetirului si Casillas-ului del Angel au fost anexate de catre Puerto del Rosario in 1835 si respectiv 1930. Ca o consecinta, a fost redus numarul de districte la cele 6 din prezent. Uzina de desalinare instalata in oras este echipata cu sisteme computerizate moderne de reglare, ceea ce garanteaza controlul scurgerilor si stricaciunilor in liniile de distributie, facand-o unica in Arhipeleagul Canar.
Puerto del Rosario este in prezent intr-o faza de dezvoltare economica puternica datorita industriilor sale, comertului si turismului, care sunt principalele sale surse de venit. Evolutia cresterii de septeluri si a agriculturii, este deocamdata in impas. Districtul Virgen del Rosario, a fost fondat la 7 Martie, 1806. Biserica sa are linii arhitecturale stranii, in special fatada a carui stil este rareori vazut altundeva in Insulele Canare.
De asemenea apartin capitalei si districtele Casillas del Angel si Tetir. Biserica primului, construita in stilul baroc, este dedicat Sf. Ana, a carei statuie, datand din secolul al XVII-lea, este printre cele mai rafinate de pe insula. Piesa de altar, datand din secolul al XVIII-lea, din biserica districtului Tetir ofera motive decorative de flora si fauna cu influente americane. Aeroportul Matorral, capabil sa dirijeze toate tipurile de avioane, a fost marit si reechipat la un cost de 10 miliarde de pesetas.
Dintre toate insulele si orasele din Insulele Canare, Fuerteventura, si prin urmare si Puerto del Rosario, sunt cele care sunt cel mai aproape de continentul African care este la doar 52 de mile marine distanta. Conditiile lor climatice sunt exceptionale: temperaturile atmosferice anuale sunt de 19 pana la 20 de grade Celsius iar temperatura apei marii de-a lungul coastelor si plajelor este de aproximativ 19 grade C. Umiditatea medie relativa oscileaza intre 19 si 38%. Numarul de ore de soare, de la un capat la altul al Insulei Fuerteventura, este inregistrat la o medie de 2, 938 de ore pe an. Aceasta este o atractie indiscutabila pentru cei ce incearca sa aleaga locul ideal pentru petrecerea unei vacante frumoase.
Printre plajele nisipoase gasite in Puerto del Rosario, cateva sunt remarcabile, cum ar fi Plaja Jarugo si Puerto Laja la nord si Plaja Blanca la est. Parador de Turismo ( un hotel de stat ), o cladire a carui stil indefinit se potriveste cu salbaticia si terenul inconjurator, este situat in Plaja Blanca. O trasatura uimitoare este stilul Canarian al turnului de paza. Cele 50 de camere ale sale, toate cu balcoane, si sala de mese sunt decorate cu splendidul lemn local si obiecte tipice Fuerteventurei. Puerto del Rosario are in prezent abilitatea de a oferi spatii de cazare pentru 4000 de turisti in hoteluri de categorii variate incluzand casute din lemn foarte ieftine si apartamente.
Vechiul schit construit in 1560 si dedicat Doamnei noastre de Antigua a devenit o biserica parohiala la 26 Noiembrie, 1789, astfel materializand aspiratiile vecinatatii care din acea data, ecleziastic vorbind, nu a mai apartinut Betancuriei. Plaja Blanca ( Plaja Alba ) este situata aproape de Parador. Numele sau este datorat albetii nisipului, o formatiune sedimentara de terenuri de calcar si particule microscopice de scoici de moluste, macinate de "gramada" constanta de valuri.
Aceasta plaja este la 3 kilometri de Puerto del Rosario, municipalitatea cu care corespunde, si 2,5 kilometri de la Aeroportul Matorral. A devenit un loc popular pentru turisti la sfarsitul anilor 60 si este considerata una dintre cele mai complete plaje ale insulei, din punct de vedere al sporturilor de apa, datorita faptului ca ofera conditii optime pentru surfing si windsurfing. Acest lucru il datoreaza orientarii nordice, ca rezultat primeste continuu alizee. Este de asemenea exceptional pentru pescuitul cu undita si cu lanseta, avand specii atat de excelente ca tiparii si caracatitile in apele sale.
In timpul sezonului de canotaj, suprafata albastra a marii de la Plaja Blanca ofera observatorului un spectacol local original : barcile competitoare navigand, surprinse intre albastrul marii si albastrul cerului. Datorita apropierii sale de capitala, Plaja Blanca este aleasa de catre Consiliul Cetatenesc al Puerto del Rosario ca loc de intalnire pentru competitiile sporturilor de apa de mare interes cultural.
Batrana Europa, exploratoare de lumi si culturi, a ajuns atat de departe incat a avut nevoie de o insula necunoscuta pentru a o trezi din letargia sa de secole, cel putin in ceea ce priveste activitatea turistica. Intr-adevar, suprafetele naturale ale Fuerteventurei, neatinse pana acum cativa ani, au fost descoperite de mii de turisti europeni, cei mai multi dintre ei germani, care au gasit in cele 157 de plaje de nisip fin si auriu, locul ideal pentru a-si petrece concediile.
Dunele Corralejo, incluzand insulele Lobos si Lagnillas, ocupa o suprafata totala de 29.36 km patrati si un relief variabil de 0 pana la 50 metri din cel mai fin nisip. Au fost declarate parc natural la 15 Octombrie, 1982, prin decretul guvernului canarian datorita interesului stiintific si cultural prezentat atat de naturalisti cat si de turisti. Ele se bucura acum de o protectie stricta.
O mare de un albastru intens, transparenta, cu reflexe argintii, atinge coasta La Oliviei, la Corralejo, invitand sutele de vizitatori sa se cufunde in apele sale si sa lase soarele sa le "prajeasca" pielea. Distanta ce trebuie parcursa cu masina din Puerto del Rosario pana in Corralejo este de 31 kilometri. Numele de Corralejo este derivat din corral, un tarc din piatra pentru apararea animalelor domestice.
Corralejo este un vechi cartier pescaresc, transformat in suprafata rezidentiala si turistica, multumita frumusetii sale naturale si ecologice. Le permite, celor ce au privilegiul de a trai sau petrece o vacanta acolo, sa intre intr-o lume cu adevarat diferita, ale carei obiective naturale formeaza un peisaj unic.
Insula Lobos, impunandu-si silueta impotriva indepartatului orizont albastru, aprins noaptea de luna plina a Fuerteventurei, formeaza o priveliste de neuitat. In vremurile trecute, cu scenele aventuroase ale piratilor, marea de la Corralejo apare intunecata in mister. Datorita predominarii alizeelor, permite practicarea nelimitata a sporturilor de apa, in special surfingul si windsurfingul. Pescuitul de pe tarm este deseori rasplatit cu capturi abundente. Barcile pentru navigare coastala, vasele de pescuit si yahturile au la indemana un port sigur in Puerto. Acest port este echipat cu o zona de doc lunga de 450 de metri, 280 de metri de piloni de lemn, o suprafata de aproximativ 21.000 de metri patrati, o uzina de gheata si alte servicii complementare. Din acest port din Corralejo se pot face excursii atat individuale cat si in grup.
Districtul La Olivei (maslina), la fel cum indica si toponimul sau, isi datoreaza existenta, prezentei pe acest pamant, in trecut, a maslinilor. La Oliva, la fel ca si toate celelalte districte de pe insula, are 2 suprafete diferite: coasta si zona interna. Orasul principal, numit si La Oliva, se afla in suprafata interna la o altitudine de 219 metri deasupra nivelului marii si la 14 kilometri de zona turistica-rezidentiala.
Orasul este in prezent in topul celor mai promitatoare surse de turisti din regiune. Intr-adevar La Oliva a fost premiata cu premiul national Conde de Guadalhorre, fara indoiala bine meritat, pentru a starni admiratia inspirata de frumusetea si marele efort care se concentreaza in ingrijirea strazilor, pietelor si cladirilor publice.
Una dintre atractiile istorice de mare importanta gasite pe aceasta insula, se afla la La Oliva: Casa de los Coroneles (Casa coloneilor), un edificiu cu arhitectura canariana, sobra si austera, ce dateaza din secolul al XVIII-lea. Este un palat fortificat ce a fost declarat monument de mare valoare istorica si artistica, de catre autoritatile locale. Avea sa fie curand catalogat drept mostenire a Comunitatii Autonome a Insulelor Canare, restaurarea sa din 1980 a fost platita in parte de Ministerul Culturii.
Aceasta imensa cladire cu o fundatie patrata este alcatuita din 2 etaje, o sala interioara centrala, cu piloni, construiti din inima pinilor canarieni, ce sustin galerii spatioase. Are trei turnuri zimtate si 365 de intrari. Usa principala este incoronata cu haina de arma a Familiei Carera, proprietarii originali. Aceasta cladire veche este alcatuita din numeroase holuri publice, camere private, o capela, depozite si grajduri.
In Fuerteventura, si bineinteles si in La Oliva, imaginea caprei reprezinta o traditie veche de un secol a agriculturii si cresterii animalelor in grupuri mari, ce inca mai triumfa si astazi, desi a fost trecuta pe al treilea loc in economia insulei. Este precedata de turism, pe primul loc, urmat de industrie si constructii. Al patrulea loc este ocupat de comert, producerea cerealelor, legumelor cu pastai si vegetalelor prin cultivarea in ferme uscate si, intr-o intindere mai mica, pescuitul de coasta.
Turmele de capre ce produc lapte, branza si carne sunt calculate la 65.000 in frunte cu o productie aproximativa pe intreaga insula de 180.000 de litri de lapte pe zi, ce este folosit la producerea branzei si in consumul local. Aceasta reprezinta jumatate din din productia totala a provinciei Las Palmas. Capra de Fuerteventura este ingrijita cu mare stima pentru nivelul ridicat de productie de lapte si pentru nevoile scazute in ceea ce priveste mediul si ingrijirea. Se adapteaza usor la tari calde ca Venezuela si cele din Africa iar rezultatele obtinute cu ele au surclasat asteptarile tarilor ce le-au importat.
O chintesenta a Antiguei si intr-adevar a intregii insule sunt morile de vant care au aparut in doua forme diferite, constituind cel mai mare ajutor al localnicilor de la Cucerire.
Primul tip, era de origine Castiliana si era folosit la macinarea granelor, a fost introdus pe insula in vremurile imediat urmatoare cuceririi; al doilea tip folosea puterea eoliana pentru a extrage apa din subsol, a venit din Olanda si alte tari europene in timpul primei jumatati a secolului nostru. Amandoua tipurile de mori de vant aduceau o caracteristica unica peisajului insulei.
Atat plaja Caleta del Fuste cat si castelul ce se afla pe tarm isi datoreaza numele faptului ca in vremurile trecute un vas usor pentru explorare, sau fuste , era ancorat aici, in permanenta in serviciul insulei. Castelul a fost construit in 1743 de catre inginerul militar Claudio de Lisne. La ora 12 dimineata la data de 12 octombrie, 1967, o imagine a Fecioarei Pietrei-stiuta drept patroana scufundatorilor si pescarilor cu undita-a fost coborata in apele golfului, nu departe de castel. Cativa ani mai tarziu, ca rezultat al construirii complexului turistic, a fost acoperit de moloz.
