Erectia are mai multe cai de producere
calendar_month 13 Aug 2015, 00:00
Cu toate ca in unele cazuri conditiile necesare producerii erectiei nu sunt intrunite, erectia poate avea totusi loc. Secretul consta in fiziologia ei complexa care permite ca in caz ca unul din mecanismele de producere e compromis partial, acest lucru sa nu pericliteze indeplinirea functiei sexuale.
Putina anatomie si informatii despre structura tesutului penian
Penisul este format din tesut erectil organizat sub forma a doi corpi cavernosi si unul spongios. Aceste structuri au forma longitudinala, sunt situate in paralel si se intind de la gland la bulbul penisului. Corpul spongios contine uretra, canalul strabatut de sperma in momentul ejacularii. Pentru ca aceasta sa nu fie comprimata si sa permita pasajul spermei, erectia corpului spongios este mai moale. Din acelasi motiv si presiunea sangelui din gland este mai scazuta. Erectia rigida este data de presiunea sangelui din corpii cavernosi.
Tesutul erectil al penisului este deservit de artere si vene. Are structura unui burete cu multiple caverne separate prin pereti. Acesti pereti au structura asemanatoare peretilor vaselor de sange, avand in profunzimea lor fibre musculare netede. Cand aceste fibre sunt contractate (au tonus crescut), cavernele au dimensiuni reduse iar penisul se afla in stare flasca, dar cand fibrele se relaxeaza, cavernele se dilata, se umplu cu sange iar penisul intra in erectie.
Penisul are mai multe tipuri inervatie si tot atatea cai de declansare a erectiei:
O cale autonoma constituita de sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic. Cele doua actioneaza in contradictie (contractand sau relaxand fibrele musculare netede din peretii vaselor si ai cavernelor), primul inhiba erectia sau trece penisul in starea flasca iar cel de-al doi-lea o produce. Caile nervoase autonome inerveaza laolalta si vezica urinara, sfincterele, prostata, rectul.
O cale somatica, reflexa, care raspunde la stimularea receptorilor senzoriali din piele, pielea si mucoasa ce acopera penisul, din gland, din corpul penisului si uretra. Calea somatica actioneaza asupra muschilor striati care fac parte din planseul perineal (muschii ischiocavernos si bulbocavernos) si ale caror contractii sunt implicate in producerea erectiei si a ejacularii.
Acesti muschi, fiind striati, apartinand musculaturii somatice sunt controlabili voluntar. La fel ca muschii bratelor. Dar miscarile lor voluntare nu fac parte din obiceiurile zilnice ale unui barbat asa ca, pentru a-i putea controla e nevoie de exercitiu. Vezi http://www.askmen.ro/blogs/axisludi/index.phppostid=4444
Caile autonome si cea somatica sunt conectate, se influenteaza reciproc si conlucreaza la indeplinirea functiei erectile.
Fibrele nervoase apartinand cailor mai sus descrise proiecteaza informatii la diferite niveluri ale sistemului nervos central. Numerosi centri nervosi corticali, subcorticali si spinali precum si arii de asociatie cerebrale controleaza pe cai nervoase descendente, intr-un mod extrem de complex, inhibarea ori inducerea erectiei sau revenirea la starea flasca.
Pe langa stimulii veniti de la receptorii senzoriali locali, acesti centrii corticali, subcorticali si ariile de asociatie, primesc si stimuli psihici, emotionali, vizuali, auditivi, olfactivi, umorali si altii. In functie de toate, sau, de o parte din aceste informatii, sistemul nervos declanseaza sau nu erectia.
Mecanismul de producere al erectiei
Mecanismul intim al producerii erectiei este scaderea tonusului fibrelor din artere si peretii cavernelor si cresterea tonusului fibrelor musculare din peretii venelor. Cresterea in volum a tesutului erectil preseaza venele care dreneaza sangele din penis blocandu-l in tesutul erectil.
In momentul ejacularii, prostata transmite informatii care au ca rezultat contractarea fibrelor musculare netede din peretii arterelor si ai cavernelor si relaxarea celor din venele ce pleaca de la penis. Venele se dilata, sangele paraseste penisul si acesta intra in repaus. Dar si alte tipuri de stimuli pot avea acest efect chiar daca ejacularea nu s-a produs: unii stimuli negativi psihici, emotionali, auditivi, mecanici, etc.
Oxidul nitric (NO) este cea mai puternica substanta vasodilatatoare care se actioneaza in mod fiziologic in organism. Alte substante implicate sunt noradrenalina, acetilcolina, etc.
Se pot deosebi trei tipuri de erectie
-erectia psihogena este raspunsul la stimuli psihici (dorinta sexuala, emotia apropierii umane, sentimente, imaginatie, fantezii erotice, stimuli psihovizuali, capacitatea de anticipare a placerii, etc.
-erectia reflexogena este raspunsul la stimuli, fizici, mecanici, vizuali si tactili: sarut, mangaiere, miscarile de du-te vino, stimularea manuala, etc.
-erectiile spontane (nocturne, matinale, diurne), sunt erectii fara stimul erotic care pot sa apara pe neasteptate ziua in cursul activitatilor cotidiene sau noaptea, in timpul somnului. Erectia matinala este ultima dintre erectiile nocturne.
Aceste tipuri de erectie se pot intrepatrunde de multe ori, in functie de conjucturi. Erectia poate fi datorata atat cumulului de stimuli descrisi anterior, cat si doar unui singur tip de stimul. De multe ori, cu toata interventia unui stimul inhibitoriu, persistenta unuia pozitiv va mentine erectia.
Putina anatomie si informatii despre structura tesutului penian
Penisul este format din tesut erectil organizat sub forma a doi corpi cavernosi si unul spongios. Aceste structuri au forma longitudinala, sunt situate in paralel si se intind de la gland la bulbul penisului. Corpul spongios contine uretra, canalul strabatut de sperma in momentul ejacularii. Pentru ca aceasta sa nu fie comprimata si sa permita pasajul spermei, erectia corpului spongios este mai moale. Din acelasi motiv si presiunea sangelui din gland este mai scazuta. Erectia rigida este data de presiunea sangelui din corpii cavernosi.
Tesutul erectil al penisului este deservit de artere si vene. Are structura unui burete cu multiple caverne separate prin pereti. Acesti pereti au structura asemanatoare peretilor vaselor de sange, avand in profunzimea lor fibre musculare netede. Cand aceste fibre sunt contractate (au tonus crescut), cavernele au dimensiuni reduse iar penisul se afla in stare flasca, dar cand fibrele se relaxeaza, cavernele se dilata, se umplu cu sange iar penisul intra in erectie.
Penisul are mai multe tipuri inervatie si tot atatea cai de declansare a erectiei:
O cale autonoma constituita de sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic. Cele doua actioneaza in contradictie (contractand sau relaxand fibrele musculare netede din peretii vaselor si ai cavernelor), primul inhiba erectia sau trece penisul in starea flasca iar cel de-al doi-lea o produce. Caile nervoase autonome inerveaza laolalta si vezica urinara, sfincterele, prostata, rectul.
O cale somatica, reflexa, care raspunde la stimularea receptorilor senzoriali din piele, pielea si mucoasa ce acopera penisul, din gland, din corpul penisului si uretra. Calea somatica actioneaza asupra muschilor striati care fac parte din planseul perineal (muschii ischiocavernos si bulbocavernos) si ale caror contractii sunt implicate in producerea erectiei si a ejacularii.
Acesti muschi, fiind striati, apartinand musculaturii somatice sunt controlabili voluntar. La fel ca muschii bratelor. Dar miscarile lor voluntare nu fac parte din obiceiurile zilnice ale unui barbat asa ca, pentru a-i putea controla e nevoie de exercitiu. Vezi http://www.askmen.ro/blogs/axisludi/index.phppostid=4444
Caile autonome si cea somatica sunt conectate, se influenteaza reciproc si conlucreaza la indeplinirea functiei erectile.
Fibrele nervoase apartinand cailor mai sus descrise proiecteaza informatii la diferite niveluri ale sistemului nervos central. Numerosi centri nervosi corticali, subcorticali si spinali precum si arii de asociatie cerebrale controleaza pe cai nervoase descendente, intr-un mod extrem de complex, inhibarea ori inducerea erectiei sau revenirea la starea flasca.
Pe langa stimulii veniti de la receptorii senzoriali locali, acesti centrii corticali, subcorticali si ariile de asociatie, primesc si stimuli psihici, emotionali, vizuali, auditivi, olfactivi, umorali si altii. In functie de toate, sau, de o parte din aceste informatii, sistemul nervos declanseaza sau nu erectia.
Mecanismul de producere al erectiei
Mecanismul intim al producerii erectiei este scaderea tonusului fibrelor din artere si peretii cavernelor si cresterea tonusului fibrelor musculare din peretii venelor. Cresterea in volum a tesutului erectil preseaza venele care dreneaza sangele din penis blocandu-l in tesutul erectil.
In momentul ejacularii, prostata transmite informatii care au ca rezultat contractarea fibrelor musculare netede din peretii arterelor si ai cavernelor si relaxarea celor din venele ce pleaca de la penis. Venele se dilata, sangele paraseste penisul si acesta intra in repaus. Dar si alte tipuri de stimuli pot avea acest efect chiar daca ejacularea nu s-a produs: unii stimuli negativi psihici, emotionali, auditivi, mecanici, etc.
Oxidul nitric (NO) este cea mai puternica substanta vasodilatatoare care se actioneaza in mod fiziologic in organism. Alte substante implicate sunt noradrenalina, acetilcolina, etc.
Se pot deosebi trei tipuri de erectie
-erectia psihogena este raspunsul la stimuli psihici (dorinta sexuala, emotia apropierii umane, sentimente, imaginatie, fantezii erotice, stimuli psihovizuali, capacitatea de anticipare a placerii, etc.
-erectia reflexogena este raspunsul la stimuli, fizici, mecanici, vizuali si tactili: sarut, mangaiere, miscarile de du-te vino, stimularea manuala, etc.
-erectiile spontane (nocturne, matinale, diurne), sunt erectii fara stimul erotic care pot sa apara pe neasteptate ziua in cursul activitatilor cotidiene sau noaptea, in timpul somnului. Erectia matinala este ultima dintre erectiile nocturne.
Aceste tipuri de erectie se pot intrepatrunde de multe ori, in functie de conjucturi. Erectia poate fi datorata atat cumulului de stimuli descrisi anterior, cat si doar unui singur tip de stimul. De multe ori, cu toata interventia unui stimul inhibitoriu, persistenta unuia pozitiv va mentine erectia.