Locomotiva gonea in negura noptii. Bielele-i nevazute tocau marunt intunericul padurii, deranjat doar de razele farurilor. Semafoarele se schimbau rapid: verde... rosu... galben... si apoi iar verde. Cu suierat prelung, locomotiva tulbura linistea garii, prin care trecea ca o naluca.

- Merge bine acum.
- Da, trebuia doar curatata.
Deodata, lumina s-a aprins si camera a fost inundata de lumina:
- Haideti, oameni buni, la culcare odata! - a intervenit autoritar Bunica. Asta-i ora sa tineti copilul asta treaz?!
- Cum vrei sa doarma cand noi ne jucam cu trenuletul lui, aici langa el?! - replica Bunicul.
- Da, imediat stingem - zise si Tatal.
Si cu o rasucire de potentiometru, schimba sensul de mers. Frumoasa locomotiva cu aburi, neagra si cu neintelesele biele rosii, se opri, apoi o lua cu toata viteza inapoi. Trebuia testata in ambele sensuri...
Copilul... copilul eram eu. Sunt treizeci de ani de atunci. Desigur copacii erau picioarele mesei si ale scaunelor, iar suieratul era doar in mintea mea. Dar totusi, amintirea a ramas aievea. De la primul set de start primit si pana azi, nimic nu m-a despartit de fascinatia pentru trenulete.

Si adesea m-am intrebat de unde aceasta fascinatie pentru aceste mici modele? Sa fie istoria pe care o cuprind ele prin reproducerea la scara a trenurilor reale? Ma gandesc ca, pe cand eram deja fascinat de trenulete, nici macar nu stiam ca exista "istorie"... Sa fie atunci "bijuteria tehnica" cea care atrage?! Adica, desigur, e vorba de minuni tehnologice, cu cel mai bun plastic, cea mai buna turnare in metal, cea mai avansata tehnologie de imprimare, cea mai avansata tehnologie digitala de comanda si control.
Cea mai ..., cea mai... si parca nimic din insiruirea de tehnologii, asemenea unei fise tehnice a unei super-masini, nu cuprinde emotia fascinatiei. Si, oricum, nu cred ca "fisa tehnica" e cea care pune zambetul pe buzele doamnelor de toate varstele, care vad o macheta cu trenulete. Pentru ca, in fiece zi, scenariul se repeta: oamenii merg pe strada, nestiind si nepasandu-le ce exista in vitrina urmatorului magazin. Insa acolo, o locomotiva goneste pe o sina. Coada ochiului le este atrasa, si oamenii se opresc. Iar ochii devin mari si un zambet le infloreste pe buze. Poate zambetul copilului regasit, poate zambetul unei amintiri sau poate al unui vis. Sau poate chiar mai mult...

Mereu m-a surprins cum, privind absolut aceeasi macheta, insa doar dintr-un alt unghi, am descoperit alt scenariu. Alta Poveste... Zece fotografii ale aceleiasi machete pareau facute pe zece machete diferite...
Si cred atunci, ca fascinatia sta in Poveste. In Povestea Nescrisa, pe care o descoperi, mereu alta, de fiecare data cand te uiti la micul trenulet gonind. Povestea care, uneori, se intersecteaza cu realitatea si devine amintire. O amintire dintre acelea fara de care stii ca ai fi mai putin decat ceea ce esti azi.
Astazi Bunicul este doar in amintire, iar Tatal si Copilul construiesc machete impreuna. Insa in fiecare locomotiva, in fiecare vagon, te asteapta o alta Poveste Nescrisa. O poti scrie singur, o poti scrie cu prietenii tai, o poti scrie cu familia ta. Trebuie doar sa construiesti lumea ta!

Te asteaptam la Trenulete.RO sa descoperi minunata lume a trenuletelor electrice. Ne gasesti on-line la www.trenulete.ro si la magazinul nostru din Bucuresti, de la intersectia Bulevardului Tineretului cu Calea Vacaresti, de marti pana vineri intre 12 :00 si 20 :00 si sambata de la 10 :00 la 18 :00. Iar din 26 octombrie te asetptam si la noul nostru magazin din Arad, din strada Varful cu Dor 5, de marti pana sambata de la 10 :00 la 18 :00.
Tags:  trenulete, colectie

3501 vizualizari