"Tot ce e mai frumos in viata mea, e legat de tine. Tot ce mi se pare mai frumos in viata asta este sa insemni atat de mult pt cineva.incat tot ce e mai frumos in viata acelei persoane: sa fie legat de tine". Pentru cel care mi-a spus aceste cuvinte am daruit tot, m-am daruit complet lui, i-am pus la dispozitie sufletul meu, gandurile mele, tristetile si bucuriile, i-am daruit fiinta mea. Pentru cel care ma va face sa simt ca insemn asta pentru el, ce voi mai darui.? Acum sunt goala. I-am daruit celui care mi-a vorbit tot ceea ce era dedicat celui care urma sa ma faca sa simt, sa traiesc aceste frumoase cuvinte.

Stii de ce mi-e foarte teama? Sa nu comit gresala de a darui la randu-mi vorbe, vorbe goale spuse din adancul unui suflet gol. Da, de a nu face o astfel de gresala fata de un suflet pregatit sa ofere toata iubirea lui, pregatit sa primeasca ceea ce daruieste pentru a nu se goli,pentru a nu inceta sa iubeasca, pentru a nu intra in acest cerc vicios al celor care pentru faptul ca au aufletul gol nu stau deoparte, ci decid sa-l goleasca si pe al celui care indrazneste sa le ofere ceva mai bun decat au ei iubire.

Teama asta de a primi este ingrozitoare cred si mult mai mare decat aceea de a darui. Cand simti sa daruiesti devii usor inconstient si nu-ti mai pasa de nimic, tu traiesti iubirea pentru cel de langa tine si speri ca sentimentele, daca nu acum, poimaine, iti vor fi implinite..

De ce au nevoie oamenii ca sa ofere iubire? Ce ii determina sa reactioneze, sa se trezeasca din somnul acela dulce sau amar, in care cu sau fara voia lor au intrat si care le plafoneaza sufletul? Ce anume i-ar face sa planga de fericire si sa remarce ca a te trezi in fiecare zi langa un om caruia nu-i mai oferi (si/sau nu-ti mai ofera) iubire nu este o moda pe care trebuie sa o acceptam? Nimeni in ziua de azi nu mai este. Poate exagerez generalizand atat de puternic, spunand ca nimeni nu mai este fericit cu adevarat ci "obisnuit" cu cotidianul, insa, din pacate, sunt atat de multi incat numai astfel poti sa-i prinzi pe toti.

Ma doare foarte tare sa aud ca cineva este nefericit mai ales din cauza faptului ca nu este iubit… de ce? De ce este atat de greu sa ne iubim, sa fim buni, sa avem rabdare sa ne cunoastem? De ce nu mai vrem sa patrundem intr-o persoana, sa ii dam o sansa cand striga dupa ea? Pentru a nu cadea in ceea ce am mentionat mai sus…obisnuinta.? Sa fie oare asta: renuntam la cel care ne iubeste si pe care nu-l mai iubim ca sa iesim din rutina? Ce se intampla dupa ce renuntam? Gasim oare cu adevarat ce cautam? Stim ce cautam? De ce, daca toti avem un suflet pereche doar o mica parte din noi simtim ca l-am gasit si una si mai mica traieste alaturi de el? De ce suntem atat de superficiali incat sa nu ne mai pese de toate aceste chestii: iubire, timp, incredere, respect? De ce vorbele de ieri au fost atat de goale incat azi tot ce e mai frumos in viata ta e legat de altcineva? Se poate asta? Cum? De ce? De ce NU este atat de puternic? De ce il facem sa fie mai puternic decat DA, decat acceptul spre deschidere?

De ce suntem atat de slabi incat nu putem lasa o iubire sa plece cand simtim ca trebuie sa faca asta? Poate ca gandesc prea mult. nu am sa mai arat asta tuturor, nu are nimeni rabdarea necesara de a-ti stii gandurile.Pentru ei cine are rabdarea asta? Tot NIMENI! Just! Dar gandindu-ma asa mult incep sa ma descopar pe mine si descoperindu-ma pe mine am credinta ca voi descoperi si persoana care va avea chef sa afle ce descopar eu la mine zi de zi. fata de care voi avea acelasi chef sa descopar cine este cu adevarat si tot ce va fi mai frumos in viata noastra va fi legat de noi.

Oamenii din jur vor fi aceeasi, intrebarile vor ramane neschimbate, insa noi doi vom fi altii, pentru ca suntem DOI si nu vom mai apartine lumii ci lumea noua. Tot ce e mai frumos in viata mea este sa descopar, sa aflu in fiecare zi cate ceva… sa ma cunosc… sa te astept. IUBIRE.

dragonfly, Editor askmen.ro Tags:  frumos, viata, mea, legat, tine

3518 vizualizari