Pentru BARBATI care stiu ce vor

Daca Suzi, o tanti care se invarte prin zona cinematografului Scala, mereu dornica sa vada ce se ascunde dincolo de geamurile fumurii ale masinilor de peste cincizeci de mii de euro, nu iese pe trotuar fara sa-si lustruiasca botinele, cum sa nu stie Calin Popescu Tariceanu ca pe lumea asta, totul e imagine? Si Suzi, si Calin vand iluzii: pe madam te poti baza daca vrei sa nu taci ca prostul la o masa de amici care se lauda cand au "inscris" ultima oara, iar premierul e de mare nadejde daca te-ai saturat de telenovele si vrei sa te imbeti cu politica. Insa ca sa fii Paganini, nu trebuie sa canti fals. Despre Suzi pot sa bag mana in foc ca e sincera. In timp ce despre Calin nu mai stiu ce sa cred. Pana recent, m-au durut turloaiele la fiecare lovitura incasata de premier de la seful statului, pana m-am prins: omului ii place. M-am intrebat cum arata mintea unui om care nu riposteaza si nu am ajuns la vreo concluzie.

Iata, insa, ca in acest weekend a atacat, de o maniera care ma face din nou sa spun ca oamenii care-l sfatuiesc ar trebui dati afara rapid - ma bazez pe faptul ca daca un mesaj nu e credibil, dar te incapatinezi sa-l arunci, e nul. S-a aratat vexat de afirmatia lui Traian Basescu cum ca am consemnat o "aderare mediocra", si a afirmat ca singura chestiune la care se poate raporta e Comisia Europeana, care ne-a tras la lontru in UE datorita progreselor inregistrate. Daca este cineva care crede ca aceasta e realitatea, ii urez somn usor, deoarece guvernul are grija de el, ca sa parafrazez o celebra reclama.

Apoi, a mai comis una: a spus ca presedintele nu-si mai indeplineste rolul de mediator, de vreme ce pentru nominalizarile in fruntea serviciilor de informatii nu s-a consultat decat cu PSD. Aici, argumentele liberalilor sunt ok: cu ce tupeu nominalizezi in fruntea celui mai important serviciu de informatii un pesedist, atata vreme cat in campania electorala ti-ai pus in frunte mesaje cum ca PSD a institutionalizat coruptia? Nu asta contaza insa aici, ci ce inregistreaza poporul. Si cum mesajele se dau la televizor, ca de-acolo creste votul, poporul nu are decat sa cantareasca ce i se arata. Pe de-o parte niste liberali suparati, pe de cealalta presedintele tarii si buzunarul cu pedisti, care explica faptul ca nominalizand un pesedist la SRI se consolideaza democratia, ca decat cearta, mai bine colaborare.

Cum memoria natiei e scurta, si tine minte mai degraba ca in ultimii doi ani n-a fost saptamana in care principalele partide sa-si care genunchi in gura - si eu credeam, ca boul, acu ceva timp, ca e vreo speranta sa nu-i mai aud reprosandu-si tot felul - , cuvantul magic, "pace" (nerostit, ca e periculos in contex), are efectul unei comprese cu varza pe un genunchi umflat. Nu mai conteaza cine se certa si de ce, ci faptul ca presedintele joaca pe cartea intelepciunii pe mintea poporului, stiind ca pe puroi nu torni sare, ci rivanol.

Daca adaugam in ecuatie si nostalgia dupa partidul unic, cred ca am punctat tot ce am avut de punctat. In zadar s-au vizitat cu pedistii, dupa sedintele de la Cluj-Napoca, prin restaurantele unde-si odihneau mintile, in zadar au aratat televiziunile marea prietenie, daca a doua zi, primul motociclist al tarii a fost prezentat la stiri in doua ipostaze: una la festivalul castanelor (dupa cele de la Traian Basescu, obisnuit fiind, unde era sa se relaxe omul?), cu bai de multime care nu-i ies la fel de natural cum ii ies sefului statului, si alta cu asalt la gatlejul presedintelui, pe o tema cu rezonanta la un grup restrans. Daca liberalii vor insa sa-i voteze doar o mana de oameni, sa zicem sapte la suta din electorat, asta daca nu-i subtiaza Traian Basescu si mai tare, pot sa bage pe foc in continuare de aceeasi maniera, pentru ca in fond, sinuciderea e o optiune personala.

Cristian Mihai CHIS