Renumita pentru Cimitirul vesel si portul popular, pastrat cu mindrie, Sapinta si-a adaugat al treilea picior la stilpul celebritatii sale: biserica de lemn a manastirii din sat, o capodopera a mesterilor populari maramureseni, care isi inalta turla pina la 75 de metri, devenind, astfel, cea mai inalta constructie in lemn din lume.

Cimitirul vesel...
Nu putem vorbi despre Sapinta fara sa amintim de Cimitirul vesel, cel care a dus faima satului peste tot in lume, protejat astazi ca sit UNESCO. Sutele de cruci, colorate in acel albastru specific, se aliniaza tacute in fata bisericii de piatra de la 1886. Pe masura ce te apropii de ele si incepi sa deslusesti versurile incrustate in lemn, iti dai seama ca au multe de spus.

Chiar daca ai vrea sa afli povestea tuturor celor peste 800 de cruci, te multumesti sa le gasesti macar pe cele mai interesante. Creat de sculptorul si poetul popular, Stan Ioan Patras, cimitirul este o expozitie unica in felul sau: viata celui plecat este povestita pe scurt, in versuri mucalite, din care nu lipsesc defectele, dar nici calitatile.

Atunci cind moartea nu a fost una naturala, episodul este mentionat, chiar cu amanunte, si de el se leaga, de obicei, si "scena" sculptata care tine loc de fotografie. Amprenta naiva, proprie lucrarilor, este pastrata intocmai de catre ucenici, care duc inainte mestesugul sculptorului.

Prima cruce a fost facuta in 1935, dar nu avea decit citeva motive florale. Abia mai tirziu au inceput sa contina versuri si sculpturi colorate. O colectie a celor mai vechi cruci este pastrata de catre ucenicul mesterului, Dumitru Pop, cel care are in grija si Casa memoriala "Stan Ioan Patras", aflata nu departe de cimitir.

Cum se ajunge?
Sapinta se afla la 18 km de Sighetu Marmatiei, unde este gara de legatura cu Bucurestiul si cea mai apropiata autogara; cea mai apropiata gara este Tisa, Cimpulung. La Sapinta exista cale ferata, insa in paragina.

Locuitorii
Sapinta este locuita de romani, desi se afla intre doua sate de etnii diferite - Remeti (ucraineni) si Cimpulung la Tisa, in majoritate unguri; la inceputul secolului al XX-lea, in comuna au locuit multi evrei, care aveau chiar doua sinagogi, aspect propriu numai oraselor. Astazi au plecat aproape toti, lasind in urma doar cimitirul evreiesc.

Unde ne putem caza?
In Sapinta, exista pensiuni turistice clasificate in general cu doua margarete. Chiar fara rezervare, veti gasi usor cazare, plimbindu-va pe strada principala sau prin centru, unde sint concentrate cele mai multe pensiuni.
Pretul: de la 15 euro/noapte/pers. in sezonul de iarna; pentru mese veti plati separat.

Unde putem minca?
Mincarea este pregatita de catre gazde, in stil maramuresean (cu multa smintina si carne grasa), asa ca, daca sinteti la regim sau aveti alte preferinte culinare, trebuie sa le comunicati de la bun inceput acest lucru.

Daca vizitati Sapinta in preajma sarbatorilor de iarna, veti minca cea mai gustoasa ciorba de burta si cele mai bune sarmale, ba chiar si cea mai buna ciorba de... dovlecei, daca vreti sa incercati ceva usor. Pentru micul dejun veti plati de la 5 lei in sus, pentru o masa de prinz sau cina - de la 10 lei dar, in general, preturile sint negocialbile.

Sursa: www.vacantesicalatorii.ro

Articole Similare

Rapirea din Serai

Pe Luna traiesc italieni

Parjol vesel

Noua morminte celebre

Demisioneaza din functia de... coleg

Articole recente

Cele mai tari filme 3D din 2012 (TOP 10) - GALERIE VIDEO

Vacanta dupa gratii

S-a furat mireasa!

Razbunatorii - The Avengers

Linkin Park la Bucuresti - vanzari record

Galeria zilei

Sportivi