Pentru BARBATI care stiu ce vor

Satul de Groapa lui Ouatu`, ieri imi propusesem sa nu mai deschid televizorul pe posturile romanesti. Decis sa imi fac de lucru printr-o sala cu picturi, langa fosa orchestrei sau langa vreo bratara dacica, pentru a observa ca pe lume mai exista si zone libere de maidan, misunam vesel prin casa, incantat ca am alternativa.
Dupa-amiaza, pana sa imi fac curaj sa ies din barlog, ca ruptura sa nu fie dureroasa, am apasat pe bumb dincolo de locul unde sunt setate canalele de stiri, si mergeam in cautarea lui Animal Planet. Pana acolo insa, am dat de Euronews, exact cand ziceau ca Romano Prodi si-a dat demisia.

Destinul ma luase de guler si ma azvarlise din nou in camasa de observator, si daca eram mai inspirat, nu ascultam ce ziceau aia la stirile lor. Dar am facut-o, deci am aflat ca Prodi a demisionat deoarece i-ar mai fi trebuit doua voturi in parlament pentru a-si trece nu stiu ce strategie de politica externa, si nu le-a obtinut. Straniu!

Aspiratiile de-a-mi gadila organele de simt se naruisera. Le luasera locul din nou dorintele de-a pocni falci de politicieni - si cei ce ma cunosc stiu ca desi am chinuit animale cand eram mic, acum as fi in stare sa aduc acasa o broscuta, ca sa-i dau de mancare si sa o pun pe nevasta-mea sa-i tricoteze pulover.

Ce cataclisme ar trebui sa se petreaca in ceea ce politicienii nostri numesc propria onoare pentru a-si da demisia? Nimic, pentru asta inca nu s-au scris instructiuni.
Ar trebui sa fie italieni.

Ce-i drept, una e sa renunti la sefia guvernului intr-o tara unde democratia nu numai ca are reguli vechi, dar ele folosesc si la altceva decat la aratat Europei ca au fost harnici, si alta sa demisionezi pe un taram unde ai de construit, de macrostabilizat si de convins poporul ca drumul fara intoarcere nu e neaparat in dreapta Tatalui, ci spre bunastare, aici, pe pamant.

Gandindu-ma ca politicienii nostri sunt toti din acelasi aluat, o demisie in bloc n-ar schimba nimic. In afara de faptul ca romanii si-ar zice ca da, incompetenti si mafioti, dar au onoare. Si ar fi un inceput.

Onoarea nu se pupa insa cu matematica. Si cum e o forma de constrangere, ingradeste libertatea, prin urmare incurca.
In absenta calculului politic, onoarea intra in functiune indiferent de ce-ti spune ratiunea, deoarece tine de bunul-simt. Nu i te poti impotrivi. E ca un tsunami.

Si incepe de mic. De la a nu arunca o hartie pe jos, a nu azvarli o tigara aprinsa pe fereastra masinii, a nu scuipa pe cimentul veceului din gara.
Golan fiind, politician ajungand si avand impresia ca norodul e nerod, nu ai niciodata convingerea ca asteapta ceva firesc de la institutiile statului. De exemplu, sa se autosesizeze in urma emisiunii de la TVR in care premierul si presedintele si-au aruncat unul altuia in obraz grupurile de interese, in timp ce aratau electoratului ce centuri de castitate din plumb poarta pe sub nadragi.

Si cum justitia la noi functioneaza uneori de la sine, dar de cele mai multe ori, in cazuri cu dichis, ii trebuie un branci, cum ar putea ea sa deschida manualul si sa aplice legea, nestiind unde va ajunge? Cu termopanele lui Nastase era clar, dar aici, cand nu stii din ce colt va tasni vreun biletel si ce dovada a faptului ca banii n-au miros va mai aparea, mai bine sa nu te risti.

Prin urmare lipit din nou de televizor aflandu-ma, am vazut ca procurorii au si comunicat ca nu se autosesizeaza, deoarece politicienii au transmis in emisiune numai franturi de informatii. Sa-ntepenesti, nu alta! Daca asta ar fi o logica sanatoasa inseamna ca nu s-ar mai face anchete decat pentru a constata dovezile pe care le furnizeaza cei interesati. Gura pacatosului?

Cristian Mihai CHIS