Pentru BARBATI care stiu ce vor

Pastele este o sarbatoare a tuturor crestinilor care simbolizeaza biruinta omenirii asupra suferintei, este sarbatoarea care anunta Invierea Domnului Isus Hristos. Sarbatoarea de Paste este asociata cu o serie de simboluri traditionale.

Saptamana in curs, cunoscuta si sub numele de Saptamana Patimilor, Saptamana Mare sau Saptamana Neagra -in partea de nord a tarii, simbolizeaza patimile carora este supus Iisus incepand cu tradarea lui Iuda si incheindu-se cu rastignirea, moartea si Invierea din morti. Superstitii si traditii romanesti din Joia si Vinerea MareJoia Mare, momentul Cinei de Taina, al Tradarii lui Iuda, al rugaciunii din gradina Ghetsimani si Vinerea Mare, momentul rastignirii pe cruce a lui Iisus, prezinta insa o semnificatie aparte, o serie de obiceiuri si superstitii luand nastere in jurul lor.

In Vinerea Mare, inainte de rasaritul soarelui, fetele care nu sunt maritate scot din pamant o planta numita omag, folosita in cosmetica si in medicina populara. O folosesc pentru a face vraji care sa le aduca un iubit, sau fac descantece ca sa-si convinga iubitii sa le ia de neveste. In aceasta zi se tine post negru, nu se coase si nu se spala rufe. Se fac bai purificatoare in vederea intampinarii Sambetei Invierii deoarece se crede ca persoanele care se cufunda de trei ori in apa rece vor fi sanatoase tot anul.

Se mai spune ca daca ploua in Vinerea Mare, anul va fi bogat, cu recolte mari, iar daca nu ploua, anul va fi secetos, neroditor. Este o zi de profunda tristete, intrucat este ziua rastignirii Mantuitorului, a mortii si a ingroparii Lui. Din acest motiv, in aceasta zi nu se savarseste Liturghie, iar mortii nu se ingroapa, decat cu batai de toaca. Postul negru este tinut in credinta ca Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile si ghinioanele, il va face sa fie sanatos, frumos, si sa-i mearga bine tot restul anului. Se spune si ca postul negru este bun pentru sanatate, in special pentru cei care au boli de piele si dereglari ale glandei tiroide. Deoarece nu fac asta in timpul anului, multi tineri profita de aceasta zi ca sa mearga sa se spovedeasca.

Puteri deosebite i se atribuie si lumanarii de la Inviere, care este pastrata sapte ani si aprinsa in caz de grindina, furtuni, sau mari primejdii. Noaptea Invierii este deosebita, ea simbolizand noaptea luminii, a izbavirii omului din iad, din pacat si din moarte. Spun sfintii ca intreaga omenire va invia dupa modelul Invierii lui Hristos.

De aceea, in zilele noastre, Invierea este privita ca o sarbatoare a luminii. Seara sau la miezul noptii, cand oamenii merg la slujba Invierii, aprind lumanari la mormintele celor morti din neamul lor. In Bucovina e obiceiul ca, in noaptea Invierii, sa se lase luminile aprinse in toata casa si in curte, ca sa fie luminata gospodaria, in cinstea luminii pe care a adus-o Hristos in lume, prin Invierea Sa. Lumina acestora este mai aproape de rai decat orice alta lumina.

La intoarcerea de la slujba de Inviere, crestinii pun intr-un lighean ou rosu si o moneda de argint, peste care toarna apa neinceputa. Exista apoi datina de a se spala, dandu-si fiecare cu oul rosu peste obraz si zicand: "Sa fiu sanatos si obrazul sa-mi fie rosu ca oul; toti sa ma doreasca si sa ma astepte, asa cum sunt asteptate ouale rosii de Pasti; sa fiu iubit ca ouale in zilele Pastilor." Atunci cand se da cu banul pe fata, se spune: "Sa fiu mandru si curat ca argintul. Iar fetele zic: "sa trec la joc din mana-n mana, ca si banul", "sa fiu usoara ca si cojile de oua, care trec plutind pe apa."

In unele sate, in lighean se pune si o crenguta de busuioc existand credinta ca, daca te speli cu el, vei fi onorat ca busuiocul.
Se spune ca in perioada dintre Paste si Rusalii cerurile se deschid, iar sufletele celor decedati se intorc in casele celor dragi pentru a-i proteja. De asemenea, se spune ca sufletele persoanelor care decedeaza in prima duminica de Paste nu mai sunt supuse judecatii de apoi, caci ajung direct in Rai.
Apa pastrata de la slujba Invierii are puteri vindecatoare, indepartand anumite boli si suferinte.