Acum cativa ani, in plin folclor ca telefonul este cel mai temeinic izvor de drept, sefii PSD se incolonau sa-l insoteasca la Parchetul General pe deputatul Gabriel Bivolaru, care de atata sustinere in plin guvern social-democrat avea obrajii rosii si sanatosi, iar ochii-i sclipeau ca la broastele fericite dupa o tura de cantat sub o luna ca un cascaval.

Bruma de magistrati netrecuti prin fata patrafirului politic s-au scuturat atunci ca de atingerea unei capre raioase si si-au vazut de treaba, visand la momentul cand Franco Frattini va sosi in peisaj si va pune stampila verde pe reforma Monicai Macovei. Pana la urma, comisarul a venit, Romania a intrat unde-a intrat si iata, justitia tranteste rece in fata oamenilor politici cate-un dosar asupra carui oportunitate nu am caderea eu sa ma pronunt. Dar politicienii, adapati la sanul comunismului, n-ar fi sanatosi daca nu s-ar opune sistemului care ajunge si la ei in batatura.

Inainte de aderare sau in plina dezmeticire pe drumul integrarii, oameni politici de toate culorile si-au trecut in agenda sa nu uite sa ajunga pe la procurorii anticoruptie. Sau sa nu uite sa aiba o pozitie despre vreun dosar, atunci cand un camarad de partid sau de afaceri era chemat, prin posta sau prin televizor, sa dea cu subsemnatul.

Nu vreau sa cad in cealalta extrema si sa devin atat de naiv incat sa cred ca justitia s-a scuturat de toate bubele si examineaza in mod aleatoriu toate plangerile, scotand la interval cate-un comunicat exact cand ii este omului somnul mai dulce sau comisia pe care o prezideaza mai invartosata numai prin jocul hazardului finalizarii cercetarilor.

Dar nici nu pot sa asist la montajul literar care se lipeste de ecran de cate ori vreun politician mai greu e subiect de comunicat emis de procurori.

Imi vin acum in minte cateva exemple: Adrian Nastase, Dinu Patriciu, George Copos. Tineti minte ca vreunul dintre ei sa fi iesit pe post pentru a spune ca justitia este indreptatita sa investigheze si sa ajunga la un verdict pe care-l va respecta? Ma rog, fiecare a rostit sintagme de genul "instanta va aprecia" si "Justitia va face dreptate", insa numai dupa ce a tunat din toti plamanii ca sunt victime ale procurorilor teleghidati politic.

Imi amintesc ca deasupra procedurilor a considerat ca se situeaza si Emil Boc, atunci cand s-a rastit la procurorii de Crima Organizata, somandu-i sa-i spuna cum si-au permis sa pastreze in dosarul "Gazeta" stenograme de unde rezulta ca este prieten, calitate care la nevoie se cunoaste, cu presedintele grupului de publicatii, atunci arestat, acum trimis in judecata pentru santaj. Si tot pe un nor plutitor s-a crezut si seful statului atunci cand, la sedinta de bilant a Parchetului General, a amintit de un alt urmarit penal, care-i semnala la tanc insa, in plin razboi cu premierul, smecheriile unui liberal.

Acum, pe un firisor de cauza desprinsa din dosarul "Loteria" a ajuns sa fie cercetat si Dan Voiculescu. Evident, dupa modelul batatorit atat de bine, presedintele Partidului Conservator a tasnit pe toate posturile si a infierat DNA-ul, acuzandu-l ca raspunde comenzilor politice ale lui Traian Basescu si Monica Macovei. Daca e adevarat ca procurorii sunt atat de dispusi sa joace tontoroiul pe cadavrul independentei puterii judecatoresti, ce sanse are in fata lor un om necajit care a furat doua sticle de apa minerala dintr-un butic? Tot atatea cate are un magistrat format in perioada dictaturii, dar care trebuie sa fie impartial in fata ragetelor unor politicieni calcati pe coada atat de sensibila si atat de diferita de-a unui muritor de rand.

Justitia ascunde in continuare in dulap un schelet, asta nu e nou. Cata vreme insa paduchii care se cred paralei vor incerca sa striveasca orice mugur de ghiocel ivit cu curaj din putreziciune - fantastica bizarerie! - mizeria va ucide orice farama de speranta, si nu ne vom fi vindecat de propriul schelet.

Cristian Mihai CHIS Tags:  paduchi, oratori

1201 vizualizari