In timp ce-mi turnam o juma de kil de alune intr-un bol si ma pregateam sa urmaresc meciul dintre Portugalia si Olanda, imi notam in minte constructii pline de fiere, destinate unui articol plin de lehamite despre evenimentul politic care a marcat weekendul: decizia Partidului Conservator de a ramane la guvernare, murind de dragul tarii. Dupa fluierul arbitrului, am uitat de partidul teribil de mic, dar cu teribile pretentii. Pentru ca daca ce se intampla in galeata politica nu mai aduce nimic nou, violentele din sportul-rege nu inceteaza sa ma uimeasca.

...Parea o partida clasica, o ciocnire intre cinicii olandezi si sangele cald al portughezilor, care se anunta interesanta. Dar minutul 23, cand Maniche a infipt balonul in poarta portocaliilor, a dat startul sosirii minerilor.

In repriza a doua, cand erau deja trei eliminari si tricourile combatantilor se marisera cu doua numere, de cat de mult s-a tras de ele, iar incrancenarea de a castiga cu orice pret ma facea tot mai trist, o aud pe nevasta-mea cum evadeaza din jocurile online si sparge linistea: "Da` ce fac aia acolo, mai draga, s-or dus cu pluta?". Si, din om care n-a urmarit o secunda din World Cup, femeia se infige in bolul meu cu alune, isi pune pisica sub cap si casca ochii pe teren. Si asa a si ramas, pana la terminarea partidei. Nu-i mai placea nici Figo, pe care-l adora toate gagicile, si nici Olanda, preferata lui CTP, seful ei. "Da-l naibii de meci, draga, si hai sa gasim un film". Insa nu m-am putut desprinde de paruiala, desi nu-mi placeam ce vedeam - de aia or avea atata audienta stirile de la ora 5 dupa-amiaza, ca oamenii au o natura violenta?

Cel putin la box, stii o treaba. Isi cara pumni, si cine cara mai multi, ia centura. Pana si la box exista niste reguli, insa la partida de aseara a fost "Full contact, no rules". Ce avea arbitrul la indemana in afara de a-i scoate afara pe toparlani? Cand i-a mai dat un galben lui Boulahrouz, si ala a trebuit sa se care pe tusa, pe fata lui Marco Van Basten, dupa 15 meciuri fara infrangere, se citea deruta. Considerat, de adolescent, drept unul dintre cei mai talentati fotbalisti ai tuturor timpurilor, Van Basten avea pe fata deznadejdea pe care o simte un naufragiat pe o insula pustie, in afara rutelor comerciale, si fara posibilitatea de a vedea femei in umatorii 20 de ani.

Pe banca exmatriculatilor, mai plina decat cele ale rezervelor, faptasii fraternizasera si comentau ultimele minute de joc. Semn ca diavolul intra in genunchi si pumni numai in timpul prestatiei pe teren. De acord cu dumneavoastra ca sportul-rege are un nu-stiu-ce care te scoate din minti. Daca neimplinirile preferatilor, care rostogolesc uneori mingea ca si cand ar avea colturi, ii face pe unii sa-si arunce televizorul pe ferastra, mi se pare usor de imaginat ce trebuie sa simti aflandu-te pe teren si vazand cum iti fuge terenul de sub picioare.

Ce se petrece in mintea unui jucator care, din disperare de cauza, isi lustruieste pumnul si-i rezolva "inamicului" deviatia de sept, este treaba psihologilor. Care trebuie dati afara. Cum trebuie dati afara, definitiv, toti cei care uita ca pe teren, pe langa regulamentul FIFA, exista o singura regula: sa joci fair-play! Inaintea competitiilor sportive de amploare, olimpiade, etc, Papa de la Roma are obiceiul sa faca apel la pace, pentru ca pe glob, in zonele de conflict, sa ia combatantii o pauza. Se intampla adesea chiar sa fie asa. Sportul are o menire, e frumos, e sanatos, e materializarea unei filosofii. Or fi banii aia care scot din sportivul acela imaculat bestia? Sau, pur si simplu, este vorba de tampenia de care sunt acuzati uneori fotbalistii, produse ale unui sistem ce cauta brute cu tendoane de argint?

Cristian Mihai CHIS, redactia Askmen.ro

Tags:  minerii, tendoane, argint

1376 vizualizari