L-au nivelat cu buldozerul, l-au executat avand Constitutia in mana! Am asistat la un linsaj democratic instrumentat cu o golanie demna de galeriile reunite de la Dinamo, Steaua si Rapid. Iar oamenii multi cu care am stat de vorba mi-au spus ca parlamentul a trecut cu buldozerul si peste sentimentele lor.

Potrivit Constitutiei, suveranitatea nationala apartine poporului, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite in urma alegerilor libere. Dar daca oamenii nu se simt reprezentati, cum s-ar putea simti aparati? Asa m-a intrebat cineva, cu ochii umezi. Nu-i stateau lacrimile sa cada din cauza suspendarii presedintelui, ci din cauza neputintei, din cauza sentimentului unei rupturi greu de pus in cuvinte, din cauza singuratatii.

Ziua a inceput cu Mircea Geoana, care spunea ca sursa raului, adica Traian Basescu, trebuie zburata de la Cotroceni. Si i-a pus in carca toate nenorocirile: subventiile pentru agricultura, pensiile, medicamentele, absorbtia banilor comunitari, problemele gravidelor.
Plus biletelul de la SRI despre trei judecatori de la Curtea Constitutionala, dovada a politiei politice. Cum a avut oare Mircea Geoana acces la un document, fie el si xeroxat, din celebrul „Fond X"? Am o singura explicatie. Intrebat acum ceva timp cati agenti acoperiti sunt in politica, Geoana a raspuns candid: „nici nu stim cati suntem".

Cum s-a ajuns in aceasta nebunie de situatie in care toata lumea, in tara asta trista, poate sa spuna adevarul, dar cand o face presedintele, este ciuruit?
Trecem cu vederea faptul ca si in dulapul presedintelui exista niscai scheleti - a vorbit despre fosti demnitari care stau ilegal in case de protocol, desi a facut exact acelasi lucru, relatiile sale cu grupul de afaceri „Golden Blitz" sunt ciudate, interesele economice ale aproapelui sau Stolojan sunt neclare - , deoarece n-are legatura cu motivul suspendarii.

Ce-a facut omul? Nervos ca Tariceanu nu demisioneaza, pentru a declansa alegeri anticipate care ar fi asigurat Aliantei confortul parlamentar, presedintele a inceput sa vorbeasca despre liantul care tine PNL-ul laolata: niste afaceri. Trecuse cu vederea acest lucru in momentul casatoriei dintre liberali si democrati, deoarece oamenii aveau un scop clar pe lume: sa trimita PSD pe tusa.

S-au iubit cu greata, asta pe langa faptul ca liberalii nu l-au acceptat niciodata pe Stolojan in fruntea lor, l-au considerat mereu un corp strain, desi sub comanda lui, partidul s-a ingrasat consistent. Dar scopul scuza mijloacele. Au strans din dinti, si dupa aderare a venit divortul, ca era inevitabil.

Ce facuse in tot acest timp Traian Basescu? Indiferent din ce motive, spusese adevarul: motorul liberal este alimentat cu bani, foarte multi bani. Restul acuzatiilor - nu a fost un mediator, a participat abuziv la sedinte de guvern, a folosit serviciile pentru sine, a acuzat legislativul ca face legi cu dedicatie si ca este „o sandrama aflata in moarte clinica", a afirmat ca guvernul e slab, i-a cerut premierului sa demisioneze - sunt fara importanta.

Curtea Constitutionala a constatat ca aceste aspecte nu sunt motive pentru suspendarea sa, prin urmare a dat aviz negativ. Dar cum Constitutia lasa la latitudinea parlamentului procedura, desi exista o institutie care in restul situatiilor se pronunta asupra legalitatii (ce scapare fantastica!), alesii neamului s-au razbunat pe presedintele care a luat in gura sintagma „grupuri de interse", si n-a mai lasat-o.

I se reproseaza presedintelui ca n-a reusit sa se inteleaga cu partenerii. Cum era insa sa se inteleaga, sa treaca cu vederea ceva despre care promisese in campanie ca o sa taxeze, fara sa piarda increderea electoratului? A respins dialogul, e adevarat, insa daca gasea un limbaj comun nu insemna ca a batut palma cu grupurile de interese?

De ce mi se pare nedrept? In mai 2006, Crin Antonescu, acum foarte vocal in sandramaua suspendarii, l-a criticat pe Tariceanu ca si-a numit "clientela" in Executiv, si i-a cerut sa faca publice toate participarile ministrilor in consilii de administratie. Presedintele a spus acelasi lucru, si a fost executat.

Din ce am vazut eu insa in Piata Universitatii, omul se simte printre oameni ca pestele in apa. Daca de la microfonul de la Cotroceni suna uneori spart, fals, departe, alaturi de oameni e rumen in obraji si-i rad ochii. Are darul de-a-si aduce oamenii aproape.
Urmeaza insa o perioada in care marea intrebare va fi asta: va fi destul?

Cristian Mihai CHIS Tags:  curat, neconstitutional, umflati-l

1240 vizualizari