Pentru BARBATI care stiu ce vor

Doua categorii de oameni nu au voie sa riposteze atunci cand sunt injurati in public: ziaristii, cand sunt facuti de Traian Basescu "gaozari", deoarece au datoria sa informeze, iar pentru drepturile lor se lupta organismele profesionale, si sportivii aflati in teren. Acum, daca in Romania lucrurile se petrec departe de regulile de comunicare dintre presedinti si jurnalisti, si prin urmare, intr-o lume atipica, astept si eu sa vaz un manuitor al condeiului raspunzandu-i presedintelui de aceeasi maniera, incetand a se mai victimiza, si transmitandu-i ca poate sa injure cat pofteste, deoarece il lasa rece, in ceea ce priveste a doua categorie, lucrurile stau altfel. Am facut handbal in prima tinerete si am invatat ca intre cele zece porunci ale sportivului se afla una de aur: nu auzi injuraturile din tribune, pentru ca om fiind, nu au cum sa te afecteze.

Pentru asta, insa, trebuie sa fii educat sa nu le auzi. Si chiar daca iti ajunge la ureche o faza cu maica-ta si mortii familiei, sa fii atat de tare incat sa te concentrezi pe teren, aratand ca esti mai tare, ca nu degeaba se cheama ca esti o altfel de structura, pentru ca altfel, performanta nu ar fi atat de rara.

Daca te cheama Adrian Mutu, esti o mare vedeta, ai jucat la mari echipe din Europa, se presupune ca aceasta regula iti este o a doua natura. Intelegand prin asta puterea de concentrare.

Ce lipseste jucatorului roman de top? Un cap tare. Mai tare decat un cap spart care te scoate pe tusa, ca sa fii expus injuraturilor galeriei din Ghencea. Un cap inteligent. Foarte multi sunt de acord ca performantele uluitoare ale lui Gheorghe Hagi sunt si o consecinta a inteligentei sale sportive, a puterii de a se concentra in momente dificile, a vointei de a nu abandona meciul dupa doua goluri, considerand ca nimic nu mai poate intoarce tabela.

La nivel declarativ, de la Mircea Sandu, Victor Piturca si pana la ultima rezerva sunt de acord ca pistoanele nu trebuie oprite decat dupa fluierul final, insa pe teren, lucrurile stau altfel. Si aici, ajung din nou la acea lipsa a concentrarii, fapt care denota o pregatire psihologica lamentabila. Realitate la care se adauga o alta: lipsa unei atmosfere pozitive, constructive din jurul Nationalei, care sa le scoata din cap jucatorilor factorii de mediu perturbatori.

Nu este pentru prima oara cand atmosfera din Ghencea umbla catastrofal la nervii jucatorilor, iar la asta, o federatie inteligenta trebuia sa se gandeasca, mai ales ca si-a tras aproape, pentru strategii, fosti jucatori de aur. Dupa meciul cu Belarus, oficialii s-au intalnit cu galeriile, admitand ca dialogul poate fi cheia. Un fapt singular, sau daca nu singular, ratacit. Cand stii ca ai facut egal cu bulgarii la tine acasa, cand stii ca parte dintre jucatori sunt afectati de traseul Stelei in Liga Campionilor, si nici cu Dinamo si Rapid nu se stie ce se va intampla, iar violenta de pe stadioane e tot mai mare, tot ce ai de facut, ca sa nu-ti iei banii degeaba, este sa construiesti in jurul Nationalei acea atmosfera care sa nu poata deturna nici o secunda scopul ei: acela de a face romanii fericiti.

Nu vad la sportivii nostri acel joc plin de bucurie, bucuria care aduce cu ea increderea. Vad declaratii increzatoare care nu ma conving, si o lehamite-agresiva, daca se poate spune asa. Si mai vad multumirea selectionerului pentru egalul facut de bulgari cu olandezii. La un psihic colectiv atat de labil, exact semnalul culcarii pe-o ureche mai trebuia. Somn usor!

Cristian Mihai CHIS, Redactia Askmen.ro