Pentru BARBATI care stiu ce vor

Marti, 17 iulie 2007, va ramane in istoria muzicala a Romaniei drept ziua in care la Bucuresti a avut loc cel mai mare concert organizat vreodata in tara noastra. Cea mai mare trupa de pe planeta, cea mai mare scena de turneu din acest moment si un public de 60.000 de oameni, care a creat o atmosfera incendiara. Asa arata in linii scurte concertul Rolling Stones care s-a consumat pe Stadionul National "Lia Manoliu".

Doua ore de rock`n`roll, doua ore de vis, cu o scena-gigant plina de efecte de ultima generatie, un final cu artificii, un Mick Jagger intr-o forma de zile mari, desi are 64 de ani, si un Keith Richards care, in ciuda urmelor "de alcool" afisate la un moment dat, ne-a aratat ca are veleitati de solist vocal.

Cozi interminabile la intrarea in stadion
In conditiile in care masurile de securitate pentru acest concert au fost extrem de stricte, poate mai drastice decat la un derby din Liga I, chiar nu inteleg de ce au existat trupe de deschidere?

Pe Iris i-am ratat, deoarece in acel moment incercam sa intru in stadion din zona Maior Coravu. In plus, pentru a ajunge in zona B a gazonului, trebuia sa ocolesti jumatate de stadion, incercand sa te ghidezi dupa sagetile de pe porti.

Primul motiv de nervi! Odata ajuns in stadion, am vazut o mare de oameni care nu avea

nici o treaba cu scena, ci statea cat mai la umbra. Si normal, avand in vedere ca la 18.30 erau probabil 40 de grade afara. Iris deja terminasera... La 19.00 au intrat pe scena The Charlatans. In afara de hitul "The Only One I Know" nu prea am ce sa remarc! Sunet bun, recital bun, insa lumea nu venise pentru nicio trupa de deschidere.

Al doilea motiv de nervi a aparut in momentul in care am vrut sa cumpar ceva de baut: bere, apa sau suc.

Mare problema... mare! Daca organizarea staff-ului Rolling Stones a fost ireprosabila, organizarea romaneasca a fost praf! Doar 4 puncte de vanzare a bauturilor pentru peste 10.000 de oameni inseamna carnagiu...

Fie cineva din organizare este masochist, fie responsabilii acestui eveniment nu au stiut sa calculeze numarul oamenilor din fiecare zona.

Astfel, pana la finalul recitalului Rolling Stones, au fost oameni care au stat la coada la bere. As da un 10 pentru rabdare, desi stiu ca ei ar musca pe cineva de gat!

"Start Me Up"

Dupa Charlatans, care au cantat putin peste 45 de minute, a urmat o pauza de o ora si jumatate, timp in care nu s-a intamplat nimic. Era logic ca se astepta... intunericul.

Ei bine, pe la 21.25, luminile nocturnei de pe Lia Manoliu s-au stins, iar pe ecranul urias din fata noastra a aparut un mare meteorit.

In cateva secunde, prima rafala de artificii deasupra scenei, pe fondul unor proiectii S.F. Imediat, ca din senin, primele acorduri ale hitului "Start Me Up", Mick Jagger, Keith Richards, Ronnie Wood si Charlie Watts se aflau la mai putin de 100 de metri de mine.

Ciudat sentiment! Mainile deja erau la datorie, formand covorul dupa care am tanjit 17 ani. Superb, sunet bun si un Mick Jagger bagat parca in priza. Scena? Arata ca un imens hotel de pe Coasta de Azur sau Vegas, luminat din abundenta.

Imediat dupa prima piesa, a urmat parca un indemn muzical pentru public... "Let`s Spend the Night Together"! Si ce noapte...Piesa 3... "Rough Justice" si public in extaz. A urmat prima discutie dintre Jagger si fani.

In limba romana! "Buna seara Romania! Ce faci? Sunt multumit sa fiu aici pentru prima data", a spus Jagger, respectand astfel o regula a trupei: in fiecare tara sa vorbeasca in limba respectiva.

Au urmat: "You Can`t Always Get What You Want", piesa la care Lisa Fisher (backing-vocals) ne-a demonstrat ce calitati poate avea o solista de acompaniament (in momentul ala, toate cantaretele din Romania ar fi trebuit sa renunte la muzica) si "I`ll Go Crazy", un tribut adus regretatului James Brown.

Keith, de 2x solist
Dupa acest tribut, Mick Jagger a vorbit din nou in limba romana. "Si acum, sa va prezint trupa", a spus el, iar in momentul in care pe scena a aparut Keith Richards, Jagger a iesit. Chitaristul, usor clatinandu-se (deh, varsta), a luat microfonul si a spus in engleza, zambind: "va multumesc". Apoi a cantat piesele "You Got The Silver" si "I Wanna Hold You". La cele doua piese, cantate cu vocea de chitaristul de la Stones, publicul a fost in delir, desi au batut serios spre blues.

Cu scena in public

Momentul culminant al show-ului s-a produs atunci cand o bucata din scena s-a deplasat pana aproape de mijlocul stadionului.

Acest lucru s-a intamplat dupa piesa "Tumbling Dice". Pe mini-scena aflata la circa 50 de metri de scena principala, Jagger si compania au cantat piesele "It`s Only Rock`n`Roll", "Satisfaction" si "Miss You". Delir total! Cuvintele sunt inutile...

"Ce bine ma simt aici. Sunteti frumosi", a spus din nou Mick Jagger. Privind la ceas, stiam ca show-ul se apropie de final.

Astfel, scena mica a revenit la matca, iar recitalul a continuat cu hiturile "Sympathy For The Devil", "Paint in Black" (cand Jagger a cantat la etaj) si "Jumping Jack Flash".

Punct! "Noapte buna tuturor", a spus Jagger scurt, dupa care s-a retras. In cele din urma, dupa 3-4 minute de ovatii, Stones au revenit pe scena si au inchis, ca la Belgrad (pe 14 iulie), cu "Brown Sugar".

La finalul piesei, panglici uriase au invadat scena, timp in care muzicienii salutau publicul. Pe rand, in aplauzele celor 60.000 de romani.

Frumos! Parca nici nu trecusera doua ore. Parca Ronnie Wood nici nu aruncase zeci de pene de chitara in public, parca Richards nu bause nimic (sic), parca nici nu vazusem acea limba uriasa, gonflata pe scena...

Totul trecuse prea repede. Din nefericire, in loc de al doilea bis, am avut parte de un foc spectaculos de artificii. Asa, in loc de "la revedere"...

Andrei Vulpescu, Vedeta.ro

Vezi cum a aratat inceputul concertului Rolling Stones de la Belgrad si Bucuresti